Politicienii sau rețelele sociale? Cine e (mai) responsabil pentru dezinformare

Subiectul dezinformării rămâne unul important pentru consumatorul de informații, oamenii considerând că cel mai adesea responsabili pentru știrile false sunt,în proporții variabile, oamenii politici și respectiv platformele online sau rețelele sociale, se arată într-un raport al Reuters Institute

Tendinţele globale către digitalizare, conţinut media mobil şi conţinut media plătit sunt accelerate de pandemia de coronavirus, este una din principalele concluzii ale Digital News Report, ediția 2020. Raportul – realizat pe baza unor sondaje de opinie în 40 de țări, inclusiv România – confirmă un trend general către o lume a ştirilor mai digitalizată, dominată de platforme, având în centru dispozitivele mobile; în plus, există dovezi că unii editori de materiale deosebite, premium, se bucură de o creştere a abonamentelor.

În ce privește dezinformarea, preocupările globale rămân ridicate. Chiar înainte de apogeul pandemiei, mai mult de jumătate din participanţii la eşantionul global (respectiv 56%) au declarat că sunt preocupaţi de ceea ce este adevărat sau fals pe internet când vine vorba despre ştiri.

Politicienii locali reprezintă sursă cel mai des menţionată de dezinformare, deşi în unele ţări – inclusiv în Statele Unite – persoane care se identifică ca fiind de dreapta sunt mai susceptibile de a acuza mass-media – ca parte a unei dinamici de tip alege-partea-ta.

Când vine vorba despre răspândirea de informaţii false prin intermediul canalelor online, respondenţii din majoritatea ţărilor s-au arătat cel mai îngrijoraţi de Facebook (29%) comparativ cu alte reţele precum YouTube (6%) şi Twitter (5%).

Totuși, în anumite ţări din partea de sud a globului, precum Brazilia, Mexic, Malaysia şi Chile, oamenii spun că sunt mai preocupaţi de aplicaţiile de mesaje în grup restrâns, cum ar fi WhatsApp. Acest tip de aplicaţii ridică o problemă particulară, deoarece informaţiile false tind să fie mai puţin vizibile şi pot fi mai greu de contracarat în reţelele private şi criptate de mesagerie.

Românii rămân mefienți față de politică

Încrederea în mass-media creşte timid în 2020, faţă de 2019, România fiind pe locul 19, din 40 de pieţe de media, cu 38 la sută din audienţele digitale care declară că au încredere în presă, în general.

Digital News Report demonstrează că încrederea în presă este influenţată de evoluţiile sociale şi de gradul de divizare al unei societăţi, iar în România anul 2019, în comparaţie cu alte ţări, a fost un an fără evenimente politice, economice sau sociale deosebite.

Cu toate acestea, peste jumătate dintre audienţele digitale (54%) consideră că principala sursă de informaţii false sau înşelătoare poate fi identificată în zona Guvernului, a politicienilor şi a partidelor politice din ţară.

În țara noastră, sondajul a fost făcut în ianuarie-februarie 2020, pe un eşantion de 2017 persoane, cu o distribuţie mai mult urbană (public cu acces mai mare la tehnologie şi mai bogat). Marja de eroare este de +/-2,18%.

Să vedem în continuare câteva tendințe majore, la nivel global.

Cum ar trebui mass-media şi platformele să gestioneze declaraţii inexacte ale politicienilor?

Declaraţii recente ale lui Donald Trump şi ale preşedintele brazilian Jair Bolsonaro au lansat discuţia despre posibilitatea blocării declaraţiilor inexacte sau dubioase ale politicienilor de către mass-media sau de către platforme precum Facebook sau Twitter.

În toate ţările, datele sondajului arată că majoritatea oamenilor (52%) sunt de acord cu faptul că mass-media ar trebui să raporteze aceste declaraţii în mod vizibil, deoarece „este important ca publicul să ştie ce a declarat politicianul”, mai degrabă decât să nu le sublinieze (29%), deoarece acest lucru ar acorda politicianului o atenţie nejustificată. Aceste date sugerează că oamenii ar dori să-şi formeze propria părere, mai degrabă decât să li se spună ce să gândească de către un jurnalist – sau să simtă că anumite informaţii le sunt ascunse.

Când vine vorba de publicitatea politică prin intermediul reţelelor de socializare, publicul este mult mai prudent. În toate ţările, cu mici excepţii, majoritatea oamenilor susţin că doresc ca firmele din domeniul tehnologiei, cum gestionează Facebook, Google sau Twitter, să blocheze reclamele partidelor politice care ar putea fi inexacte, deoarece aceste firme au responsabilitatea de a se asigura că informaţiile difuzate pe platformele lor sunt corecte. Sondajul nu a avut întrebări specifice despre postările personale ale politicienilor de pe reţelele de socializare.

„Este posibil ca platformele să nu îşi dorească să decidă ce este adevărat – mulţi politicieni ar putea să nu-şi dorească nici ei – însă o mare parte a publicului se pare că nu are o opoziţie de principiu faţă de companiile care îşi asumă acest rol, cel puţin pentru publicitate politică”, consideră cercetătorul media Richard Fletcher.

Încrederea generală în mass-media continuă să scadă

Într-un sondaj Reuters Institute din ianuarie, pe toate cele 40 de pieţe, mai puţin de patru din zece persoane (38%) au afirmat că au încredere în „cele mai multe ştiri de cele mai multe ori” – o scădere cu patru puncte procentuale faţă de 2019. Mai puţin de jumătate (46%) au declarat că au încredere ştirile pe care le folosesc, în timp ce încrederea în ştirile din motoarele de căutare (32%) şi din reţelele de socializare (22%) este chiar mai mică.

În ultimele 12 luni s-au înregistrat următoarele modificări importante: scădere cu 16% în Hong Kong (30%), ca urmare a protestelor violente de stradă şi cu 15% în Chile (30%), unde au avut loc demonstraţii ca urmare a inegalităţii sociale. În Marea Britanie, încrederea în media a scăzut cu 12%, ajungând la 28%, ca urmare a unor alegeri care au divizat populaţia şi în care multe persoane de stânga au făcut vinovată media măcar parţial pentru înfrângerea pe care au suferit-o.

Polarizarea politică simultan cu o nesiguranţă în creştere pare să fi slăbit încrederea în special în serviciile publice de televiziune, care pierd sprijinul politic atât dinspre stânga, cât şi dinspre dreapta spectrului politic.

Un sondaj organizat ulterior, la solicitarea Reuters Institute, arată modul în care criza COVID-19 a crescut temporar nivelul de încredere în ştirile media în fazele de început ale stării de urgenţă. Cu toate acestea, încrederea în mass-media a scăzut aproape la fel de repede când jurnaliştii au devenit mai critici la adresa guvernului şi a modului în care oficialităţile au gestionat acţiunile de răspuns la pandemie.

„Societăţile divizate par să aibă mai puţin încredere în mass-media, nu neapărat pentru că jurnalismul este mai prost făcut, ci pentru că oamenii sunt în general nemulţumiţi de instituţii în ţările lor şi pentru că redacţiile redau adesea puncte de vedere cu care oamenii nu sunt de acord”, spune Nic Newman autorul principal al studiului.

În ciuda acestui fapt, majoritatea (60%) spun că preferă ştirile care nu includ un anume punct de vedere şi doar o minoritate (28%) preferă ştirile care le împărtăşesc sau consolidează viziunea proprie. Această preferinţă pentru ştiri neutre este mai puternică în ţări precum Germania, Japonia, Regatul Unit al Marii Britanii, Danemarca – ţări cu servicii publice audiovizuale puternice. Preferinţele partizane au crescut în Statele Unite faţă de ultima oară când a fost adresată această întrebare, în 2013, dar chiar şi acolo o majoritate tăcută pare să caute ştiri care cel puţin să încerce să fie obiective.

 

 

Sinopsis
Sinopsis

Informație și analiză din regiunea țărilor riverane Mării Negre și a Balcanilor.

SHOWHIDE Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.