În ciuda unei susținute campanii oficiale care îndeamnă la folosirea măștii de protecție, mulți oameni ignoră sau chiar desfid această recomandare. Totodată, în social media, astfel de atitudini și mesaje sunt la rândul lor extrem de populare. Cum s-a ajuns aici, în ciuda tuturor studiilor, explicațiilor și mesajelor care atestă gravitatea pandemiei de coronavirus?
”Poartă mască, arată că-ți pasă”, mesajul promovat intens, de câteva săptămâni, de către Guvernul României este omniprezent în spațiul public (pe stradă, pe autobuze) în presă sau în mediul online. La prima vedere, impactul său ar trebui să fie important.
Cu toate acestea, realitatea este că mulți români tratează cu lejeritate – adesea chiar cu ostilitate – acest îndemn: măști purtate greșit, neglijent sau deloc, fel de fel de atitudini de respingere.
O situație aparte o reprezintă mesajele de pe rețelele de socializare, care merg de la comentarii de negare vehementă a pandemiei până la invocarea unei conspirații mondiale, sau de la îndemnuri la refuzarea măștilor până la cele care fac apel la sentimente ori trăiri generale.
În această din urmă categorie se încadrează un video, publicat pe 28 iunie 2020, pe rețeaua de socializare Facebook, de către Cezar Ionașcu, fost avocat devenit „consultant vestimentar şi de imagine”.
Videoclipul, intitulat „Soluția nu este să te protejezi, ci să te împuternicești” a avut peste 9.000 de vizualizări și aproape 5.000 de comentarii, majoritatea însă în general critice cu privire la mesajul filmulețului.
Filmulețul îndeamnă publicul să renunțe la masca de protecție împotriva coronavirusului, chiar dacă România a înregistrat peste 27.000 de cazuri confirmate și un număr din ce în ce mai mare de persoane infectate.
Cu privire la acest videoclip, Andi Manciu, șeful Grupului de Comunicare Strategică, a declarat pentru Sinopsis că GCS a solicitat Facebook eliminarea conținutului cu argumentația că îndeamnă la nepurtarea măștii de protecție și la nerespectarea măsurilor de protecție sanitare. Până la publicarea acestui articol, însă, videoclipul postat de către Cezar Ionașcu nu a fost eliminat de pe Facebook.
Instigare sau nu la nerespectarea legii?
Aceasta este una din problemele majore reprezentate de acest videoclip, însă nu există însă un răspuns simplu la această întrebare.
După cum am arătat mai sus, reprezentanții guvernului consideră că montajul este o instigare deoarece o persoană care nu a fost instruită în domeniul medical prezintă într-o manieră emoțională principalele temeri și dorințe ale populației care asociază masca chirurgicală cu o formă de control din partea Guvernului.
„Sunt un om liber”, „Sunt un erou și fără mască”, „Vreau să comunic”, „Pot să respir liber”, „Sunt un om sănătos”, „Sunt în siguranță în această lume”, „Vreau să îți zâmbesc”, „Vreau să te înțeleg” au fost mesajele transmise prin intermediul videoclipului. Niciun îndem direct la nerespectarea legii.
Același lucru l-a spus și Cezar Ionașcu într-un interviu pentru cotidianul Libertatea, care a arătat că videoclipul său e doar un ”un îndemn la bun simț, ca publicul să gândească și să apeleze la liberul arbitru”.
”Nu este sub nicio formă o instigare la nerespectarea legii, nici la a face acte reprobabile, ci un îndemn la bun simț. Eu îndemn oamenii să gândească și să apeleze la liberul arbitru. Eu am adus o rază de lumină, nu a fost nimic altceva decât o declarație sufletească, umană, pentru împuternicirea oamenilor, să le dau o speranță”, a declarat Ionașcu. El a adăugat că, în baza pregătirii sale juridice a fost atent să nu existe vreo incidență penală legată de videoclip. Pentru detalii privind atitudinea generală a lui Cezar Ionașcu, merită citit și un interviu RFI.
În loc de concluzie: mesajele generale, bazate pe emotional, care mai mult sugerează decât îndeamnă la nerespectarea legii este greu să fie încadrate drept culpă juridică. În astfel de cazuri, autoritățile nu pot decât să procedeze la blocarea site-urilor (care e un proces cu rezultate incerte, pentru detalii vezi aici) sau să solicite scoaterea mesajelor de pe rețelele sociale (proces greoi, care survine după ce mesajele au avut deja impact).
Cel mai adesea, în social media contestarea utilității folosirii măștilor se bazează pe răspândirea unor mesaje anti-sistem, conspiraționiste sau care refuză pur și simplu argumentele științifice. Exemplul de mai jos este elocvent în acest sens.
Există, totodată, alt gen de mesaje care, prin prezentarea trunchiată sau necontextualizată a unor realități, accentueză doar aspectele negative ale folosirii măștilor.
Am identificat câteva din temele care se încadrează în această categorie. Astfel, se afirmă că:
# măștile folosite în România sunt în majoritate neconforme standardelor sanitare
# măștile reduc cantitatea de oxigen inhalată și o cresc pe cea a toxinelor introduce în organism
# folosirea măștilor contribuie la slăbirea sistemului imunitar
# folosirea măștilor duce la expunerea sporită la virusuri
# măștile sunt ineficiente în fața particulelor de virus Covid-19
# nu există dovezi științifice clare care să dovedească utilitatea folosirii măștilor.
Și totuși, astfel de dovezi au fost prezentate nu o dată. În continuare, o scurtă selecție.
Argumente pentru folosirea măștii
Astfel, într-un articol publicat pe ScienceNews, se prezintă motivele pentru care oamenii de știință spun că purtea unei măști de față nu reprezintă un risc. În simulările de epidemii cu o rată scăzută de transmisie, purtarea de măști este „foarte, foarte eficientă la reducerea spitalizărilor și a mortalității”, spune Abba Gumel, biolog la Universitatea de Stat din Arizona. Dacă jumătate din populație ar purta măști care blochează jumătate din particule, ratele de transmitere ar putea fi, de asemenea, redusă la jumătate, conchidea Gumel după ce a efectuat un studiu de simulare a impactului bolilor infecțioase.
Chiar și măștile de pânză cu eficiență scăzută, care blochează doar 20% dintre particule virale, ar putea reduce ritmul de transmitere a bolii cu o treime, cu condiția ca 80% dintre oameni să poarte corect aceste măști, estimează cercetătorii. În zonele în care ratele de transmitere sunt mari, dacă 80% dintre oameni au purtat măști care blochează jumătate din particule infecțioase, 17 – 45% din decesele proiectate pe parcursul a două luni ar putea fi prevenite, spun cercetătorii.
Epidemia ar fi putut fi ținută sub control dacă toată lumea purta mască tot timpul când ieșea în public, chiar dacă măștile de față ar fi fost doar 50% eficiente.
Sunt situații când măștile sunt mai puțin eficiente pentru protejarea purtătorului, însă ele se dovedesc utile pentru protejarea celor din jur. Acest lucru se datorează principiului „masca mea te protejează, masca ta mă protejează”, respectiv că dacă mai multe persoane poartă mască, crește gradul de protecție pentru toată lumea.
Unele date sugerează, de asemenea, că măștile sunt eficiente în reducerea răspândirii coronavirusului. George Wehby și Wei Lyu, cercetători în domeniul politicii de sănătate de la Universitatea din Iowa, au urmărit în perioada 8 aprilie și 15 mai numărul zilnic de cazuri de coronavirus în 15 state americane și Washington, DC, unde a fost introdusă obligatoriu purtarea măștii în unele spații închise, precum magazinele alimentare.
Conform datelor oamenilor de știință, numărul zilnic de cazuri a scăzut cu 2%. Cercetătorii estimează că între 230 și 450.000 de cazuri de coronavirus au fost prevenite astfel în intervalul studiat, deoarece oamenii au purtat măști.
Pe de altă parte, ”Proceedings of the National Academy of Sciences” (PNAS) a analizat un studiu în Statele Unite (vezi aici) pe numărul de cazuri confirmate de COVID-19 în intervalul 23 ianuarie – 9 mai 2020, punându-se accent pe cetățeni din Italia, New York City și Wuhan, China, epicentrele focarului. Autorii studiului au urmărit modul în care au crescut și au scăzut număr de cazuri de infectări, comparând fluctuațiile numerice cu momentul în care politici precum starea de urgență au intrat în vigoare.
În special, autorii au examinat modul în care cazurile au scăzut atunci când guvernele au emis regulile de purtarea a măștilor. Cetățenii New Yorkului, de exemplu, au fost obligați să înceapă să poarte măști de față pe 17 aprilie. Analiza a arătat că de la momentul punerii în aplicare a acestei reguli până la 9 mai, măștile au contribuit la evitarea a 66.000 de noi infecții.
Pe baza acestor rezultate, autorii au ajuns la concluzia că purtarea măștilor de față, împreună cu măsuri precum testarea, urmărirea și izolarea celor infectați sunt cele mai eficiente modalități de a opri pandemia COVID-19, în absența unui vaccin.
Într-un articol publicat pe 19 iunie 2020 pe site-ul Universității Stanford, Amy Price, doctor și om de știință la Stanford Anesthesia Informatics and Media Laborator, dezminte informațiile conform cărora purtarea măștilor ar putea fi periculoasă.
„Unii oameni consideră că dacă poartă o mască pentru perioade lungi de timp, vor respira cantități în exces de dioxid de carbon, ceea ce ar putea duce la afectarea creierului. Nu este adevărat. O mască construită corespunzător asigură o ventilație mai mult decât suficientă. Alte persoane consideră că purtarea unei măști încurajează atingerea feței și nerespectarea măsurilor de siguranță, cum ar fi distanțarea socială și spălarea mâinilor. Acest lucru este contrar convingerilor acestora. Purtarea unei măști amintește oamenilor să continue să fie precauți. Cu o mască pe față, de fapt, aceștia își ating mai puțin fața”, spune Amy Price.
„În cele din urmă, s-a sugerat că purtarea măștilor poate crește concentrația de particule virale din jurul gurii unei persoane infectate și ar putea crește severitatea bolii. Deși este adevărat că unele studii asupra lucrătorilor din domeniul sănătății au sugerat că doza virală este un determinant important al infecției, este diferit pentru cineva care este deja infectat. Dacă sunteți bolnav, aveți deja virusul în plămâni. Nu va fi mai rău”, adaugă aceasta.
Să mai spunem că utilizarea pe scară largă a măştilor, în asociere cu unele măsuri de izolare, ar putea reduce rata de transmitere a Covid-19 până la niveluri controlabile la nivel naţional şi ar putea preveni alte valuri de boală pandemică, conform unui studiu realizat în Marea Britanie, publicat recent într-un jurnal ştiinţific.
