Sănătatea copiilor este afectată pe termen lung de restricțiile generate de criza COVID-19. Altfel spus, stând în casă, jucându-se pe calculator și mâncând cartofi prăjiți nu îi ajută deloc pe copii. Sportul ar fi o alternativă mai bună
Restricțiile impuse în timpul pandemiei de coronavirus au afectat atât mici business-uri locale cât și cele mai mari și mai puternice economii globale. Însă foarte puțini atrag atenția efectelor asupra copiilor și a modului în care situația curentă le-a schimbat viața.
Un lucru e indiscutabil: pandemia dăunează sănătății copiilor. Un număr tot mai mare de dovezi sugerează că blocajele le dăunează sănătății mintale, iar asta se datorează și faptului că viața în condiții de carantină a făcut copiii mai sedentary, îndeosebi în țările mai bogate, scrie The Economist.
Nu se pot trage încă concluzii definitive, dar studii bazate pe comportamentul de consum alimentar al copiilor în această perioadă a demonstrat că dieta lor s-a schimbat în timpul pandemiei COVID-19.
Într-o cercetare publicată de revista științifică Obesity, un studiu a analizat tinerii deja supraponderali care au stat în perioada de carantină în locuințele lor din Verona, Italia. S-a constatat că, deși consumul de fructe și legume de către copii a fost neschimbat, în trei săptămâni au consumat mult mai multe chipsuri, băuturi zaharoase și carne roșie (vită, rață, porc). Cercetătorii au descoperit că aceștia mâncau o masă în plus în fiecare zi, în comparație cu regimul standard dinaintea instaurării carantinei.
Principalul motiv pentru care copiii au consumat mai multe mese pe zi este că au petrecut mai mult timp în fața telefoanelor mobile, televizoarelor și a calculatoarelor, în creștere cu aproape cinci ore pe zi. Asta înseamnă nu numai mai mult timp petrecut sedentar, dar este legat și de un consum mai mare de alimente nesănătoase.
”Petrecând majoritatea timpului în fața unui dispozitiv, îți crește apetitul și pofta de mâncare”, spune Myles Faith de la Universitatea din Buffalo, unul dintre autorii raportului prezentat în Obesity. Cum în același timp marile companii de fast food își adresează business-ul către copii și tineri, aceste două categorii de vârstă sunt mai predispuse în a deveni atrase de acest stil de viață, întrucât băuturile zaharoase și mâncarea fast food provoacă dependență.
De asemenea, tot în aceeastă perioadă, din ce în ce mai puțini copii americani au petrecut timp făcând sport. Potrivit unui studiu realizat de Universitatea din Wisconsin, copiii din SUA de peste zece ani și-au petrecut cu până la 50% mai puțin timp practicând o activitate fizică.
Acest comportament este de cele mai multe ori prezent și în viața copiilor care devin adolescenți, spune Anthony Okely de la Universitatea din Wollongong din Australia. Lipsa somului este o altă problemă, spune acesta. Copiii ajung să doarmă mai puțin cu jumătate de oră față de programul obișnuit de odihnă, care este în jur de 7-8 ore pe noapte. În același timp, și rutina lor de somn s-a schimbat în sensul că aceștia se culcă la o oră mult mai târzie față de programul obișnuit. Nu doar că acest comportament duce la o dereglare a somului, ci și mai ales la o creștere a greutății copilului.
Toate aceste proaste obiceiuri – timp mai mult în fața ecranelor, mâncare mai multă, mișcare mai puțină – se explică și prin faptul că școlile au fost închise în perioada de carantină. Școala impune copiilor un program, îi îndeamnă să facă mișcare, fie că e vorba de simplul fapt de a merge pe jos până în stația de autobuz, în drumul spre școală.
Nu este însă sigur că în actualul context generat de pandemie redeschiderea școlilor va duce la redobândirea unor obiceiuri sănătoase pentru copii. Speriați de pericolul expunerii la infectarea cu COVID-19, mulți părinți își vor duce copiii la școala cu mașina proprie și nu îi vor mai lăsa să se deplaseze cu transportul în comun. Sau, în timpul pauzei, copiii vor trebui să păstreze o oarecare distanțare fizică. Probabil, mulți părinți nu își vor lăsa copiii să facă sport după terminarea programului școlar.
Asta deși este evident că copiii care practică un sport au mai puține șanse să devină supraponderali, să fumeze sau să consume droguri, spune Jon Solomon cercetător la Aspen Institute din Washington. În plus, copiii sportivi tind să obțină note mai mari și, pe termen lung, să obțină locuri de muncă mai bine plătite. Toate acestea sunt asociate cu un nivel de trai mai ridicat.
Imposibiltatea copiilor de a face sport în perioada carantinei a afectat și pasiunea lor pentru activități fizice. După doar două luni de măsuri impuse de către autoritățile americane, spre exemplu, aproape o cincime dintre copii și-au pierdut interesul de a face sport, potrivit unui sondaj realizat de proiectul Aspen Project Play. Ceva similar pare să se întâmple și pe alte continente. Noua Zeelandă a fost una dintre primele țări din lume care a ridicat aproape toate restricțiile.
Cu toate acestea, participarea copiilor la rugby pentru grupele cu vârste cuprinse între 5-13 ani a scăzut cu aproximativ o cincime față de anul trecut. Numărul jucătorilor este de așteptat să crească pe măsură ce sezonul competițional se apropie, spune Steve Lancaster, un responsabil al organizației New Zealand Rugby. Însă, luînd în considerare că rugbyul este un „sport de contact”, este imposibil pentru jucători să păstreze distanțarea socială.
Sărăcia este un alt factor important care împiedică copiii să facă sport. Spre exemplu, tinerii fără posibilități financiare din Statele Unite vor suferi cel mai mult, tînând cont că aceștia veneau la școală stimulați de mesele oferite. De asemenea, copiii din familii fără posibilități financiare sunt mai puțin susceptibili să aibă spațiu fizic acasă pentru a face mișcare și nici posibilitatea de a practica un sport pe stradă sau în fața blocului, deoarece majoritatea locuiesc în cartiere periculose.
În aceste condiții, formele de sport organizat ar trebui să joace un rol mai important în viața activă a unui copil. Din păcate, se pare că nu va fi așa. Conform sondajului realizat de Institutul Aspen, 60% dintre părinții care câștigă bine (peste 100.000 de dolari pe an) spun că fiii și fiicele lor vor relua activitatea fizică la același nivel sau mai ridicat odată ce restricțiile generate de pandemie vor fi ridicate.
Însă doar 44% dintre cei care câștigă sub 50.000 de dolari pe an spun același lucru. Mai mult, cum minoritățile etnice din America par să fie mai expuse posibilității infectării cu noul virus, părinții de culoare sunt mai îngrijorați de riscurile la care se supun copiii lor lor în timpul practicării unui sport.
De aceea, este puțin probabil ca foarte mulți copii să reia în forță activitatea sportivă odată ce restricțiile și efectele pandemiei de coronavirus se vor mai tempera. Iar acest lucru se va resimți, la modul negativ desigur, în anii ce vin.
