UE sporește presiunile pe regimul Lukașenko

Șefii de stat și de guverne din UE vor căuta săptămâna aceasta soluții pentru criza din Belarus. Există mai multe opțiuni: negocieri, discuții, pedepse, se arată într-o analiză Deutsche Welle

Liderii statelor UE se reunesc rar într-un summit special pe chestiuni de politică externă. Dar o fac acum, prin videoconferință, din cauza violenței împotriva protestatarilor din Belarus, după cum a anunțat președintele Consiliului European, Charles Michel.

El i-a convocat pe liderii statelor membre pentru miercuri, cu intenţia de a spori presiunile asupra președintelui din Belarus, Alexandr Lukașenko. Michel a scris pe Twitter că oamenii din Belarus au dreptul de a decide liber cine trebuie să conducă țara lor. „Violența împotriva protestatarilor este inacceptabilă și nu trebuie permisă.”

Charles Michel a convocat summitul european la solicitările insistente ale Poloniei și Cehiei. Și președinții german și francez, Frank-Walter Steinmeier, respectiv Emmanuel Macron au criticat dur luni conducerea de la Minsk. Steinmeier a lăudat la Berlin curajul oamenilor din Belarus care au ieșit în stradă pentru a demonstra pașnic. „Fac apel la președintele Lukașenko să recurgă la calea dialogului. Să nu folosească violența, ci dialogul. Fac apel la armata din Belarus să nu facă uz de forță împotriva propriului popor.”

Verificarea alegerilor de către OSCE?

UE nu recunoaște rezultatul alegerilor prezidențiale din 9 august. Alexandr Lukașenko ar fi câștigat 80% din voturi. Opoziția îl acuză de falsificarea scrutinului. Candidata opoziției Svetlana Tihanovskaia a fost obligată să se exileze în Lituania și s-a declarat deja pregătită să conducă țara.

Unele state din UE au cerut reluarea votului în condiții libere și oneste. Purtătorul de cuvânt al guvernului german Steffen Seibert a declarat că OSCE ar trebui să fie implicată în verificarea alegerilor.

Din OSCE fac parte atât Belarus, cât și toate țările din UE, Rusia și SUA. OSCE nu a putut să trimite, însă, observatori la alegerile prezidențiale din Belarus. Germania deține președinția semestrială a UE și s-a declarat dispusă să preia rolul de mediator.

Proteste anti-Lukaşenko la Minsk (picture-alliance/Sputnik/V. Tolochko)

UE nu a cerut până acum în mod clar demisia președintelui Lukașeno, care conduce Belarus de 26 de ani. Acest lucru s-ar putea întâmpla miercuri. Deciziile se iau însă cu unanimitate, iar Ungaria s-ar putea opune, deoarece Budapesta a întreținut până acum relații bune cu Lukașenko. Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a cerut deja de săptămâna trecută un dialog mai bun cu cpnducerea de la Minsk.

Aflat în concediu undeva la Mediterană, președintele francez Emmanuel Macron a spus că UE trebuie să se implice acum pentru sutele de mii de cetăţeni care demonstrează pașnic pentru libertatea și suveranitatea lor.

Serviciul extern al UE lucrează deja de vinerea trecută la o declarație comună a miniștrilor de Externe comunitari, prin care să se creeze o listă cu demnitari din Belarus, care nu mai au voie să călătorească în UE și cu sancțiuni economice împotriva responsabililor din Belarus. Lista ar urma să fie finalizată în această săptămână.

UE trebuie să cerceteze mai întâi cine se face responsabil direct pentru posibila falsificare a alegerilor și pentru violențele împotriva demonstranților.

UE nu vrea să creeze un pretext pentru Rusia

Până în 2016, au existat sancțiuni comunitare împotriva a 173 de persoane din Belarus. Acestea au fost anulate după alegerile prezidențiale de atunci din Belarus, când Europa a sperat într-o apropiere de Minsk.

Belarus a participat în ultimii ani la diverse programe de vecinătate ale UE, printre altele în programul de schimburi universitare Erasmus și în ceea ce privește un dialog privind statul de drept. Există o colaborare limitată și cu NATO, deși Belarus este legat strâns militar de Rusia.

Acum însă, președintele Lukașenko acuză Olanda, Polonia și Ucraina că ar coordona din afară protestele din țara sa. Lidera opoziției din Belarus este acum în exil în Lituania. „Trebuie să evităm orice situație care i-ar oferi președintelui rus Vladimir Putin pretextul de a interveni militar în Belarus. Nu avem nevoie de o a doua Ucraină”, a declarat un diplomat de la Bruxelles sub protecția anonimatului.

Belarus a demarat luni manevre militare la granița sa de vest. Președintele Lukașenko a afirmat că NATO ar aduna trupe în Polonia, Lituania și Letonia pentru a amenința Belarus. O purtătoare de cuvânt a NATO a respins prompt aceste alegații.

„Prezența multinațională a NATO în statele membre din est nu reprezintă vreo amenințare pentru cineva”, a declarat Oana Lungescu. „Este vorba de o prezență clar defensivă, orientată înspre evitarea conflictelor și menținerea păcii”, a delcarat purtătoarea de cuvânt a Alianței.

Sinopsis
Bernd Riegert / Deutsche Welle

Bernd Riegert este jurnalist la Deutsche Welle

SHOWHIDE Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.