Campanie media de salvare a patrimoniului din Constanța

La Marea Neagră, în Constanța, doi jurnaliști conduc lupta pentru păstrarea bogatei moșteniri arhitecturale a orașului și tocmai ce au înregistrat un mare succes, se arată într-un reportaj Balkan Insight. Campania este inițiată de publicația Info Sud-Est
Ce a mai rămas din sinagoga askenază / Foto: ISE

La începutul lunii iulie, o instanță din România a anulat contractul de vânzare a unui palat vechi de un secol de pe coasta Mării Negre, iar acest lucru a reprezentat o piatră de hotar în lupta jurnaliștilor pentru conservarea bogatului patrimoniu cultural al Constanței.

Construit în prima parte a anilor 1920, la inițiativa Reginei Maria a României, Palatul Regal din Mamaia a devenit un club de noapte și, în cele din urmă, depozit pentru saltele mucegăite, după ce Statul l-a vândut unui afacerist local în urmă cu 17 ani.

Dar lupta pentru salvarea lui de la ruinare a început abia în 2014, cu o investigație și o campanie publică a ziarului Info Sud-Est, o publicație online din Constanța cu o focalizare rar întâlnită asupra salvării moștenirii culturale a orașului.

După 6 ani, hotărârea judecătorească, care poate fi atacată, a întors Palatul în brațele Statului și a oferă autorităților o nouă șansă de a-l restaura. Jurnaliștii Info Sud-Est spun că succesul dovedește puterea jurnalismului atunci când el se îmbină cu activismul. Și nu se vor opri aici.

”Noi nu ne-am oprit la a scrie un singur material, ci am derulat campanii de presă până când am obținut rezultate”, a declarat Cristian Andrei Leonte (31 ani), co-fondator Info Sud-Est, alături de Andreea Pavel (31 de ani).

”Și am adus, de asemenea, jurnalismul de investigație în zona culturală”, a declarat Pavel.

Domnia distructivă a primarului

Relatările în exclusivitate ale Info Sud-Est au arătat că Palatul, clădire protejată de lege, a fost vândut în 2003, pentru doar 180.000 de euro, ”cu prețul unui apartament de lux”, a spus Pavel. Iar vânzarea s-a făcut fără acordul Ministerului Culturii.

Procurorii s-au sesizat în urma relatărilor și au deschis un dosar penal împotriva primarului de atunci al Constanței, Radu Mazăre.

În cei 15 ani în care a fost la putere, între 2000 și 2015, Mazăre a urmărit să transforme orașul, un port grecesc antic datat în urmă cu 2000 de ani, într-o zonă fierbinte a cluburilor de noapte. Nu și-a putut duce viziunea până la capăt, dar acțiunile lui Mazăre și-au lăsat amprenta asupra orașului vizibilă în haosul urban și în neglijarea și distrugerea patrimoniului arhitectural al orașului.

Primarul R. Mazăre și fiul său, 2009 / Foto: EPA

Acuzat de corupție, Mazăre a fugit în Madagascar înainte să fie condamnat în anul 2018, la 6 ani și jumătate de închisoare, pentru vânzarea Palatului Regal din Mamaia. A fost extrădat în România anul trecut și a început să își execute pedeapsa (este vorba de o pedeapsă definitivă într-un alt dosar, condamnarea din speța Palatului Reginei Maria din Mamaia fiind în primă instanță, n.red.).

”Constanța a excelat în distrugerea patrimoniului istoric și cultural”, a spus Pavel, dar lucrurile s-au schimbat în bine de când Mazăre a ieșit din viața publică.

La începutul acestui an, au început lucrările de renovare atât de necesare la emblematicul, dar abandonatul Cazino al Constanței, o bijuterie Art Nouveau și simbolul orașului aflat pe promenada sa de la malul mării.

Mazăre a încercat să vândă către investitori privați, însă fără succes, Cazinoul inaugurat în 1910. Echipa care astăzi restaurează Cazinoul a declarat luna aceasta că a descoperit deteriorări importante din cauza umidității, spunând că monumentul este în pericol de prăbușire dacă nu va fi urgent consolidat.

Înainte de comunism, Cazinoul a fost folosit pentru jocuri de noroc și recreere. Autoritățile spun că speră să îl redeschidă în 2022, ca un loc pentru evenimente culturale.

Demersuri pentru salvarea Sinagogii 

Info Sud-Est, care a fost fondat în 2012, s-a aflat în fruntea eforturilor de a salva o altă comoară arhitecturală a orașului: singura sinagogă rămasă în orașul vechi. Construită la începutul secolului al XX-lea, Marea Sinagogă în stil maur a Constanței a căzut în dizgrație sufocată de buruieni. Acoperișul său s-a prăbușit, dar cele patru ziduri originale au rămas încă în picioare la fel ca arcadele laterale și o parte a altarului.

Articolele Info Sud-Est au fost preluate de mass-media internaționale, la sfârșitul anului trecut, după ce au relatat că Sinagoga a găzduit o ședință foto în lenjerie intimă, fapt care s-a răspândit în mediul online și a stârnit furia comunităților evreiești.

Foto: Info Sud-Est

Templul, care a servit inițial comunității așkenaze a orașului, a supraviețuit celor două războaie mondiale și deceniilor grele ale comunismului, dar a cedat sub neglijența din perioada postcomunistă, dublată de emigrarea evreilor din România.

”Când am început să scriem despre Sinagogă, acum câțiva ani în urmă, am descoperit că existau planuri de demolare a acestei clădiri în locul căreia urma să se construiască altceva”, a declarat Leonte.

Relatările Info Sud-Est au depășit granițele României și au pus presiune pe autorități pentru a acționa și a salva Sinagoga.

În 2017, Guvernul României a aprobat o finanțare de un milion de euro pentru reabilitarea templului, dar lucrările au fost blocate de birocrație. Cu toate acestea, Leonte rămâne optimist că lucrurile se vor mișca în curând și cei câțiva evrei care mai trăiesc în Constanța se vor putea ruga din nou în Sinagogă.

Maparea patrimoniului unui oraș 

Următorul proiect al Info Sud-Est este să dezvolte o arhivă online prin care patrimoniul cultural al Constanței să fie mapat. Cu ajutorul prietenului și fostului lor profesor de la Universitatea ”Ovidius” din Constanța, Florin Anghel, Pavel și Leonte au identificat deja 245 de monumente pe care le vor prezenta în arhivă. Fiecare obiectiv va include fotografii și posibil videoclipuri ale monumentului istoric însoțite de informații în limbile română și engleză.

Pe lângă Sinagogă, vechiul oraș al Constanței găzduiește o moschee și diferite lăcașuri de cult ale mai multor confesiuni creștine prezente în această regiune: greacă, romano-catolică, bulgară.

Pe lângă o serie de clădiri cu arhitectură deosebită, centrul vechi al orașului se mândrește și cu piesele arheologice ale orașului antic Tomis, așezare construită în secolul al VII-lea î.Hr. de coloniști greci din Anatolia. O statuie a poetului roman Ovidius comemorează exilul acestuia în cetatea care va deveni, mai târziu, Constanța.

”Fără investigațiile noastre jurnalistice, o parte din monumentele pe care vrem să le mapăm ar fi dispărut până acum”, a spus Leonte. ”Am fi documentat monumente care au existat cândva, dar care nu mai pot fi văzute”.

Sinopsis
Marcel Gascón Barberá / BIRN

Marcel Gascón Barberá este corespondentul la București al Balkan Insight. Traducere de Alexandru Danga, Rador.

SHOWHIDE Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.