Normalizare marca Trump, în Balcani

Acordul de cooperare economică dintre Serbia și Kosovo nu aduce foarte multe noutăți și nici nu va schimba radical realitatea din teren. Principalul beneficiar este însă președintele american Donald Trump, care marchează momentul ca un nou triumf al politicii sale externe
Vucic, Trump, Hoti

==>Info: Pe 4 septembrie, la Washington, președintele sîrb Aleksandr Vučić și premierul kosovar Avdullah Hoti au semnat un acord de ”normalizare” a relațiilor economice dintre cele două țări, menit să faciliteze și normalizarea politică. În mod oficial, Belgradul și Priștina s-au angajat să stabilească legături economice. Acordul a fost mediat de către Statele Unite.

Surprinzător, însă, cele două țări balcanice au anunțat cu această ocazie mutări diplomatice semnificative în relația cu… Israelul.

==>Ce fel de acord: E dificil de înțeles tipul acestui acord. Deși oficial e unul cu caracter economic, are multe prevederi politice. În plus, în ciuda pozelor de protocol, nu se știe cine cu cine a semnat. Serbia cu Kosovo? Nu, în niciun caz spune Vučić, care a declarat că el a semnat cu SUA. Serbia, Kosovo, cu SUA? Oficialii americani au refuzat să dea un răspuns simplu la această întrebare. Oricum, Vučić a semnat un document, Hoti unul aproape identic, în timp ce Trump l-a semnat pe al său.

==>Geopolitica economică a acordului: De mai bine de doi ani, Statele Unite au tot încercat medierea unui astfel de acord, menit să îmbunătățească relațiile dintre Serbia și Kosovo.

Ce s-a semnat acum la Washington nu aduce însă mai nimic nou, la nivel economic. Mai exact, cele două state s-au angajat să implementeze proiecte de infrastructură convenite anterior (din nou, sub patronajul SUA): construirea autostrăzii Niș-Priștina și deschiderea unei legături feroviare directe între capitale cu perspectiva extinderii rutei spre coasta Adriaticii. Apoi, folosirea în comun, cu asistență SUA, a lacului de frontieră Gazivode / Ujmani și a unor puncte de frontieră comune. Totodată, la Belgrad se va deschide un birou al US International Development Finance Corporation and EXIM Bank pentru finațarea unor proiecte locale și regionale inițiate de întreprinderi mici și mijlocii.

Apoi, Kosovo se va alătura mini-spațiului regional Schengen inițiat în octombrie anul trecut de către Serbia, Albania și Macedonia de Nord. O inițiativă care nu s-a concretizat în vreun fel pînă acum.

Cam acestea ar fi inițiativele asumate la nivel economic. Mai sînt însă prevederi în domeniul energiei și telecomunicațiilor, care sînt mult mai importante din punct de vedere geopolitic. Unul dintre punctele acordului prevede „diversificarea surselor de aprovizionare cu energie”, fără a se oferi însă vreo informație concretă în acest sens. Analiști de la Belgrad se întreabă dacă nu cumva va fi vorba de construirea unui terminal pentru gaz natural lichefiat pe lacul Gazovide/Ujmani (vezi aici)

Serbia și Kosovo s-au angajat, de asemenea, să nu folosească tehnologiile 5G „de la furnizori care nu au încredere” și să scape de cele deja utilizate. Evident, aici, e vorba de evitarea folosirii tehnicii chinezești, respectiv Huawei. Totodată, cele două părți s-au angajat să utilizeze cele mai noi tehnologii americane în domeniul securității – atît pentru combaterea terorismului și a criminalității organizate, cît și pentru combaterea amenințărilor cibernetice.

==>Elementele politice ale acordului: Documentul semnat l Washington are 16 puncte, primele zece (prezentate selectiv mai sus) sunt economice, restul mai degrabă politice. Oricum, neobișnuite.

Astfel, Kosovo a fost de acord cu un moratoriu de un an, în cursul căruia nu va solicita aderarea la organizații internaționale. În aceeași perioadă, Serbia nu va încerca să convingă alte țări să nu recunoască Kosovo sau să-și retragă recunoașterea.

Ultimul punct, care diferă în versiunile sârbești și kosovare ale documentului, este cel mai neașteptat. Se ocupă de relațiile dintre Belgrad și Priștina cu… Israel. Din iulie anul viitor, Serbia își va muta ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim, în timp ce Kosovo și Israel au fost de acord cu recunoașterea reciprocă și stabilirea de relațiidiplomatice.

În plus, atât Serbia, cât și Kosovo „din respect pentru Statele Unite” au recunoscut Hezbollah ca organizație teroristă. În plus, cele două țări s-au angajat să sprijine efortul global de decriminalizare a homosexualității.

==>Lauri pentru Donald Trump: Se poate spune că președintele american este principalul cîștigător în urma semnării acordului de normalizare a relațiilor economice dintre Serbia și Kosovo.

În mesajele sale publice de după semnare, Donald Trump a accentuat asupra ideii că acum, și o primă țară europeană (recte Serbia), ca și o primă țară majoritar musulmană (respectiv Kosovo) recunosc Ierusalimul drept capitală a Israelului (pînă acum, doar SUA și Guatemala) au făcut acest lucru).

Desigur, Trump este în campanie electorală, iar acordul balcanic de la Washington se înscrie în linia recentelor sale decizii de sprijinire a statului Israel (vezi doar recentul acord de normalizare a relațiilor dintre Emiratele Arabe Unite și Israel).

Totodată, om de afaceri fiind la bază, Trump continuă modul său personal de a face politică, respectiv considerînd că raporturile și beneficiile economice ar fi cheia care deschide posibilități de colaborare și de rezolvare a spinoaselor probleme politice (cum este recunoașterea reciprocă în cazul Serbiei și Kosovo).

==>Reacții și riscuri: Sînt destul de multe consecințele geopolitice ale acestui acord. Să le enumerăm, succint:

# Uniunea Europeană, plus Turcia și majoritatea statelor arabe critică sau resping vehement decizia Serbiei și Kosovo de a deschide ambasade la Ierusalim. Relațiile celor două țări cu lumea arabă sînt puse acum în pericol.

# Diversificarea surselor de aprovizionare cu energie, ca și conectarea Belgradului și Priștinei cu sistemul de securitate condus de SUA sînt măsuri menite să slăbească influența politică a Rusiei în Balcani. Rămîne de văzut cum va reacționa în continuare Moscova (reacția purtătorului de cuvînt al MAE rus, deși retractată ulterior, e totuși simptomatică – detalii aici și aici). Oricum, Serbia e depedentă total de gazul rusesc, relațiile sale cu Moscova au fost pînă acum cordiale, iar Rusia rămâne una din marile puteri (alături de China) care nu recunosc independența Kosovo.

==>Post scriptum. În încheiere, republicăm fără comentarii un colaj foto care circulă intens la Belgrad. În prima imagine se vede cum președintele iugoslav Iosip Broz Tito fumează cu nonșalanță, un trabuc cubanez, în Biroul Oval în timpul unei întîlniri cu președintele american Richard Nixon, în ciuda unei interdicții de a se fuma la Casa Albă. În cea de a doua imagine este președintele Aleksandr Vučić surprins în timpul unei discuții cu Donald Trump, cu ocazia semnării acordului de la Washington.

 

Sinopsis
Sinopsis

Informație și analiză din regiunea țărilor riverane Mării Negre și a Balcanilor.

SHOWHIDE Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.