Cazul Smicală. Cum naționaliștii transformă un caz social în propagandă anti-Europa

Grupuri de extremă dreapta din România au transformat lupta pentru custodia copiilor unei românce din Finlanda într-un atac împotriva valorilor Occidentului. O anchetă publicată de către Balkan Insight.
Ilustrație: BIRN / Igor Jujcic

Puțin după prânz, într-o zi însorită de sâmbătă de la început de februarie, aproximativ 50 de oameni s-au strâns în colțul unei străzi de-obicei liniștite din București. Peste drum este ambasada Finlandei, situată într-o vilă cu mici colonade și arcade datând din perioada interbelică.

Fluturând drapeluri românești, grupul de bărbați, femei și copii scanda “Libertate!” și “Jos nazismul!”. Pe o pancartă se putea citi: “Opriți distrugerea familiei românești!”

Un bărbat cu barbă, îmbrăcat cu o haină neagră și având la gât o cruce de lemn, striga într-un megafon. “Vă dați seama în ce Europă vrem noi să fim, în ce Europă se trage să mergem – o Europă în care se ridică la rang de cultură islamul, se ridică la rang de valoare homosexualitatea, dar se condamnă dragostea copiilor față de mamă.”

Mama în discuție este Camelia Smicală, o româncă din Finlanda, ai cărei copii au fost dați în custodie în 2010, după ruperea mariajului ei cu un finlandez.

Bărbatul cu haină neagră și cruce de lemn era Dan Grăjdeanu, liderul în vârstă de 46 de ani al Frăției Ortodoxe, o organizație naționalistă din România, care susține că ar avea 2000 de membri și care promovează “dragostea de Dumnezeu, neam și țară“.

Protest în fața ambasadei Finlandei, februarie 2020

Grăjdeanu și Smicală nu s-au întâlnit niciodată, dar asta nu l-a împiedicat pe Grăjdeanu să ia povestea lui Smicală și să o transforme într-o cauză a organizațiilor de dreapta și ultraortodoxe din România.

Pentru asemenea organizații, povestea lui Smicală dovedește cât de mult s-a îndepărtat Europa de așa-zisele “principii ale familiei tradiționale“, cum ar fi dreptul unei mame de a-și crește copiii. Iar Smicală, încercând să recâștige custodia, a intrat în acest joc.

Însușirea poveștii ei de către extrema dreaptă românească a devenit o lecție despre cum pot fi folosite niște experiențe personale – mai ales în epoca rețelelor de socializare – pentru a manipula opinia publică împotriva Uniunii Europene.

“Oamenii acționează din instinctul lor, din credințele lor, dar sigur că dacă există și o mână care să organizeze lucrurile în spate și pe urmă să amplifice mesajul, să-l facă mai vizibil este cu atât mai bine”, spune analistul politic Sorin Ioniță, președintele organizației Expert Forum.

“Se întâmplă frecvent în țările baltice, în Polonia”, afirmă el. “Genul ăsta de grupuri care sunt potențate ca să facă finalmente ceea ce este propagandă anti-UE. Unii o fac știind ce se întâmplă, alții nu-și dau exact seama (…) și acționează cu sinceritate în felul lor.“

Copii plasați în custodie

De profesie medic de urgență în Piatra Neamț, în 2005 Smicală a plecat din România în Finlanda, unde a avut doi copii cu soțul ei finlandez, Petri Jalaskoski.

Izolată ca urmare a faptului că nu vorbea finlandeza, Smicală spune că Jalaskoski a devenit violent și că o dată, în 2007, și-a dus copiii într-un adăpost destinat victimelor violenței domestice.

Smicală a început să lucreze ca medic în Filnanda, iar în anul 2010, cuplul a divorțat. Reporterul a încercat să îl contacteze pe Jalaskoski la adresa sa de email la o companie, dar nu a primit niciun răspuns. El nu pare să fi comentat public acuzațiile lui Smicală, iar Ministerul român de Externe a spus pentru BIRN că el nu a fost pus sub acuzare pentru vreun delict.

Potrivit Ministerului român de Externe, o instanță finlandeză a hotărât că cei doi copii vor rămâne cu Smicală și că părinții vor avea custodie comună asupra lor. Totuși, în 2016, serviciile sociale finlandeze au decis că e nevoie de instituționalizarea celor doi copii, pe atunci în vârstă de 9 și 10 ani.

Serviciile sociale finlandeze au refuzat să discute cazul cu BIRN, dar Ministerul român de Externe afirmă că motivul invocat în sprijinul acestei decizii a fost “comportamentul instabil al mamei, care ar afecta evoluția copiilor”.

Smicală a apelat la Facebook, acuzând Finlanda că îi încalcă drepturile și că totul i se întâmplă pentru că e româncă. Pe YouTube, a postat înregistrări audio și video făcute în timpul când i s-a permis să-și viziteze copiii, iar asta a dus la retragerea dreptului său de a-i vizita.

Totuși, în România, povestea ei a atras atât atenția presei, cât și pe cea a mediului online.

Mulți dintre cei care și-au exprimat sprijinul față de ea erau membri ai unor organizații religioase ultraortodoxe, cunoscute pentru poziția lor anti-occidentală și împotriva minorității LGBT.

Protest în fața MAE, februarie 2020

Grăjdeanu s-a numărat printre primii susținători.

Dresor de câini și fost polițist, originar din Ploiești, Grăjdeanu a intrat pentru prima oară în atenția publicului în 2018, când a participat la un protest în cursul căruia o organizație de extremă-dreaptă numită Noua Dreaptă a perturbat proiecția unui film care, în opinia ei, făcea “propagandă în sprijinul homosexualilor”. El a continuat în aceeași direcție, organizând proteste împotriva căsătoriilor între persoane de același sex și împotriva migranților musulmani.

Sprijinul său față de Smicală datează din 2017. “Cea mai mare crimă este să desparți niște copii de mama lor”, a declarat el în cursul unuia dintre primele proteste din fața ambasadei finlandeze.

Grăjdeanu a declarat pentru BIRN că a fost impresionat de suferința femeii. “Dacă descopăr un român care suferă pe undeva, mă duc acolo să lupt pentru ca să nu mai sufere și alții și pentru ca tot acest rău să nu se răspândească”, a spus el. “Trebuie măcar să izolăm asemenea lucruri și să facem ceva. Adică, suntem împotriva răului și în apărarea binelui“.

Protestele lui Grăjdeanu au fost întrerupte de pandemia de COVID-19, dar el spune că va continua să o sprijine pe Smicală.

Sprijin politic

Plângerile lui Smicală împotriva Finlandei au început să câștige teren pe paginile web ortodoxe și printre grupurile de pe Facebook, în 2016. Acestea îi prezentau povestea povestea împreună cu cea a unui român care a acuzat Marea Britanie că i-a dat copiii spre adopție unui cuplu de homosexuali și cu cea a unui cuplu de români din Norvegia ai căror copii au fost dați în custodie după ce părinții au fost acuzați că i-ar fi lovit.

“Peste tot, în Europa, oameni buni, ne iau copiii!”, a postat o persoană pe site-ul românesc cuvantul-ortodox.ro, în mai 2016. Pe această pagină web sunt publicate 57 de articole despre cazul Smicală, unele însoțite de videoclipuri cu preoți care îi sprijină cauza.

Până în 2017, Smicală a avut propriul blog – ‘camelia-smicala-vs-finland’ – care era administrat de jurnalistul român Victor Roncea. O pagină de pe Facebook în sprijinul lui Smicală are 12.000 de urmăritori.

Unii politicieni români, printre care parlamentari români și europarlamentara Maria Grapini, și-au exprimat sprijinul față de ea.

Campania sa a atins cote înalte în 2019, în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale din România, când premierul de atunci, Viorica Dăncilă, candidată la președinție, a declarat la o conferință de presă că a vorbit cu Smicală la telefon și că, în calitate de mamă, a fost impresionată de povestea ei. “Voi face tot ce pot să ajut o mamă care luptă pentru copiii ei”, a declarat Dăncilă, care ulterior a pierdut alegerile.

La începutul anului 2020, protestele din fața ambasadei finlandeze au devenit săptămânale, cel puțin până când România a decretat izolarea pentru a combate răspândirea COVID-19.

Angela Negrotă o susține pe Camelia Smicală / Facebook

Angela Negrotă, o obișnuită a protestelor, spune: “Oamenii trebuie să înțeleagă că dacă s-a întâmplat acum acolo, mâine li se poate întâmpla și lor aici“. Ei îi plăcea să transmită live pe Facebook de la manifestații.

O altă persoană a declarat pentru BIRN că se informa despre cazul Smicală prin Platforma Împreună, unul dintre principalele grupuri aflate în spatele referendumului din 2018, menit să împiedice căsătoriile între persoane de același sex în România. Plebiscitul a eșuat pentru că nu a atins pragul de validare.

Platforma Împreună este un grup de organizații neguvernamentale conservatoare și a devenit unul dintre cei mai aprigi susținători ai lui Smicală, organizând evenimente publice și proteste și oferindu-i asistență juridică. Vicepreședinta Platformei Împreună, Ana Corina Săcrieru, e avocata pro-bono a lui Smicală.

BIRN a contactat-o pe Săcrieru pentru această anchetă, dar ea n-a răspuns solicitării de a comenta.

La rândul său, analistul politic Ioniță suspectează că la mijloc ar fi niște influențe din afară.

“Acești oamenii se coordonează și învață“, spune el. “Dezvoltă un know-how care pe urmă este mutat dintr-o în țară. Când ai ocazia să-l aplici în Polonia, îl aplici în Polonia și faci acolo genul ăsta de campania, că nu știu ce familie poloneză a pățit nu știu ce în Olanda, de exemplu. Și pe urmă exact aceeași modalitate de acțiune o transferi în România când îți apare ocazia“, a adăugat Ioniță.

Analistul politic mai spune că internetul a lărgit raza de influență a unor asemenea campanii, iar impactul ar putea fi mai mare în situații de criză, cum e pandemia de COVID-19. “Pe un fundal de spaimă socială, de dezechilibrare, de oameni deveniți brusc anxioși, atunci lucrurile astea merg mult mai bine și se propagă ca focul în preerie. Ăsta este marele pericol“.

Sprijinul bisericii

Biserica Ortodoxă din România, unde 85% dintre oameni se declară creștin-ortodocși, s-a implicat și ea.

Smicală a avut legături cu un călugăr român, părintele Iustin Pârvu, decedat în 2013, care era atras de teorii ale conspirației. La rândul său, și Grăjdeanu afirmă că Pârvu i-a schimbat viața și că i-a încurajat pe oameni “să ieșim la fapte“.

În 2017, două personalități ortodoxe, protopopul de Piatra Neamț, Valentin Tofan, și starețul Hariton Negrea de la mănăstirea Petru Vodă, au participat la un protest în sprijinul lui Smicală.

Iar Smicală spune că a primit ajutor și din partea Episcopului Macarie al Europei de Nord, aflat în Stockholm, în Suedia. “Episcopul Macarie ne-a ajutat și financiar, se roagă în fiecare zi pentru noi, vorbesc aproape în fiecare zi cu el“, ne-a declarat Smicală.

Episcopul Macarie alături de C. Smicală / basilica.ro

În luna februarie a acestui an, înainte ca pandemia de COVID-19 să blocheze cea mai mare parte a Europei, Smicală a participat la o slujbă oficiată de Macarie la Stockholm.

“Dragostea de mamă și afecțiunea fraternă sunt cele mai profunde și mai puternice atașamente umane”, le-a spus Macarie participanților. “Din nefericire, este cumplit când se pornește război împotriva acestora, când dragostea de mamă și afecțiunea fraternă și nevoia de familie sunt călcate în picioare“, a spus el, potrivit unei filmări de  la eveniment, postată pe contul său de YouTube

Macarie nu ne-a răspuns însă mai multor solicitări de interviu.

Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, a declarat pentru BIRN că Smicală se bucură de “deplinul sprijin moral” al bisericii față de ea, “confruntată cu o dureroasă situație”.

Iulian Fota, expert în securitate și fost consilier prezidențial, a declarat că deși Biserica Ortodoxă Română a avut întotdeauna o ‘aripă fundamentalistă’, în general, ca instituție, ea este “cea mai occidentală biserică ortodoxă din toată Europa Centrală și de Est”.

Totuși, de fiecare dată când România se apropie mai mult de Occident, apare o ‘rezistență la modernizare’, după cum a declarat Fota pentru BIRN. Când apar cazuri de genul celui al lui Smicală, acestea “sunt amplificate, sunt distorsionate”.

Dani Sandu, sociolog român, a sugerat că s-ar putea ca susținătorii conservatori să fi devenit mai vocali în ultimul timp și să pledeze pentru legi împotriva căsătoriilor gay, a avortului și a studiilor de gen din cauză că simt că își pierd din putere.

“Ce se întâmplă este că scade numărul de oameni care este deschis la genul ăsta de discurs, dar crește foarte tare radicalismul discursului”, crede Sandu.

Statul român “în dialog constant“ cu Smicală

Ambasada finlandeză din București a refuzat să comenteze cazul Smicală, invocând restricții de ordin legal și reglementările europene cu privire la protecția datelor.

A declarat însă că plasarea unui copil în grija statului “este întotdeauna ultima soluție, la care statul recurge doar dacă este absolut necesar pentru protecția copilului”.

Smicală a făcut recurs împotriva deciziei, dar a pierdut.

Susținere pentru Camelia Smicală / Platforma Împreună

În același timp, România afirmă că diplomații săi de la Helsinki au discutat cu serviciile finlandeze de protecție a copilului și au asistat la judecarea cazului Smicală. Ambasadorul român, Răzvan Rotundu, i-a vizitat și el pe copii în septembrie 2017.

“Mama a fost consiliată cu privire la o serie de demersuri pe lângă autoritățile finlandeze”, a declarat Eugen Dobreanu, director pentru afaceri consulare la Ministerul român de Externe. “Menținem în continuare legătura cu avocatul celor doi minori și al doamnei Jalaskoski și, desigur, discutăm des cu ea”.

“Din perspectiva autorităților finlandeze, cetățenia efectivă a celor doi copii este cea finlandeză, care prevalează în raport cu cetățenia română“, a declarat Dobreanu pentru BIRN, “aspect pe care ni l-au spus de mai multe ori, atât la nivel central, cât și la nivel local“.

Apel pentru donații

În luna noiembrie a anului trecut, Smicală a lansat o campanie de strângere de fonduri pe ‘gofundme’, cerând bani pentru a acoperi cheltuielile de judecată în lupta pe care o duce “pentru a-mi recupera copiii”. Până acum, peste 200 de oameni au donat aproape 11.400 euro.

Strângere de fonduri pentru C. Smicală

În ziua de 28 ianuarie, anul acesta, a apărut o nouă pagină web, înregistrată în Olanda, care o sprijină pe Smicală – sos-smicala.com. Sunt prezentate detalii despre povestea ei și se solicită sprijin și donații.

La sfârșitul lunii mai, o altă pagină web a fost înregistrată în România – cazulsmicala.ro.

Smicală a declarat pentru BIRN că a fost în concediu medical de la sfârșitul anului 2019, diagnosticul fiind sindrom post-traumatic.

“Eu în Finlanda ca medic nu mai pot să lucrez. Am niște traume îngrozitoare.”, a spus ea. “În România, dacă sunt scoasă din mediul toxic, pot să funcționez absolut normal. Dar nu vin fără copii.“

Reluând opinii exprimate de organizațiile ultraortodoxe care o sprijină, Smicală a spus: “Să vedeți că o să ia copiii în România, și deja a început, inclusiv cu corona“. Smicală s-a pronunțat pe Facebook împotriva unui eventual vaccin anti-COVID-19.

La începutul lunii aprilie, de Floriile ortodoxe, Smicală a pus pe Facebook o fotografie cu ea în fața porților unei biserici ortodoxe din Tampere, un oraș din sudul Finlandei. “Haideți la biserică!!!”, a scris ea.

Două ore mai târziu, Săcrieru, avocatul român al lui Smicală de la Platforma Împreună, a distribuit imaginea și a spus că Smicală este “chipul României, chip hristic”. În două zile, fotografia a primit peste 700 de like-uri și de ‘love’ și 100 de comentarii, fiind dată mai departe de aproape 200 de ori.

A devenit una dintre cele mai populare postări ale lui Săcrieru din 2020.

 

Sinopsis
Ani Sandu / BIRN

Ani Sandu este jurnalistă. Ancheta a fost publicată de către Balkan Insight, un proiect al Balkan Investigative Reporting Network (BIRN). Traducere din limba engleză de către Mihaela Danga.

SHOWHIDE Comments (2)
  1. Bah neica stai asa ca nu-nteleg. Nu sunt nici ultraortodox – de parca ar fi vreun pacat, nici extremist de dreapta – ar fi un pacat. Sunt doar ortodox cu simpatii politice de dreapta. Dar totusi, ce-i rau in a dori reintregirea unei familii trosnite de un stat care a cazut in cealalalta extrema a asa numitei protectii a copilului, ca n-am ochelarii cu mine?! Ce site-ul curului e acest „sinopsis”?! Si daca aia sunt de extrema dreapta voi ce hram purtati?! De centru? Nici intr-un caz…Voi apartineti curentului nenorocit al „corectitudinii politice”…Cu dogmele astea nenorocite o sa distrugeti lumea baieti si fetite…

  2. Asa, si ce au facut altii? De pilda ce deputati sau senatori din USR au incercat sa o ajute sau macar sa investigheze situatia? Din cate stiu eu, Matei Dobrovie (pnl) s-a implicat destul de mult. Dar Dobrovie e tot crestin marturisitor.

    Putem afirma ca niste unii incearca sa confiste un caz pentru capital de imagine, daca aceia nu sunt singurii care se implica. Dar cand ei sunt printre cei foarte putini care o sprijina pe aceasta femeie…
    De ce nu suntem uniti? Nu numai ca nu o ajutam, dar mai si ridicam suspiciuni asupra acelora putini care incearca sa o ajute… De ce?

    Ce a facut Camelia Smicala sa merite a fi despartita de copiii ei? Nici finlandezii nu stiu, vorbesc de instabilitate/labilitate sau ceva de genul. Serios? Serios? Asta e motiv sa desparti un parinte de copiii sai? Credeam ca e necesar un motiv temeinic (neglijenta, abuz, alcoolism, droguri etc). Asa, pentru chestii fine de psihologie, poate jumatate din parinti ar fi susceptibili sa li se chestioneze calitatea de parinti.

Leave a Reply

Your email address will not be published.