Când președintele este olecuțică doctor. Radiografia unui eșec

Lipsa unei strategii de prevenție a răspândirii COVID-19 dar și scepticismul populației, încurajat de biserică dar și de unii demnitari, au dus la o situație critică în sistemul medical din Republica Moldova. Spitalele sunt acum obligate să își sporească mereu capacitatea de internare a celor cu comorbidități, în timp ce președintele Igor Dodon pare mai curând interesat de propria campanie electorală, ce premerge alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie.
Foto: Ilie Gulca

Situația nu este deloc bună. La mijlocul lui octombrie, Republica Moldova a ajuns la peste 64.000 de contaminări cu noul coronavirus și la peste 1.500 de morți, totul raportat la o populație de circa 2.700.000 de locuitori. Cel mai mare număr de infecții se înregistrează în municipiul Chișinău, un oraș cu circa 700.000 de locuitori, unde sunt identificate zilnic 200–300 de noi cazuri.

Odată valul de infecții declanșat, susține epidemiologul Alexei Ceban, medic la Laboratorul de referință al Agenției Naționale de Sănătate Publică, este foarte greu să îl oprești.

Responsabilii cu statisticile pandemiei observă totuși în ultima perioadă o scădere a interesului populației de a merge la medic.

„Asta înseamnă că vigilența populației față de infecția cu COVID-19 este extrem de joasă. Crește numărul de zile în care virusul este contagios, ceea ce denotă că vom avea o tendință de creștere”, prognoza Alexei Ceban la începutul lui septembrie.

Ritmurile de creștere și descreștere, opinează medicul, sunt normale pentru orice țară din lume. „Cea mai îngrijorătoare situație este în Chișinău unde rata de contaminare își menține același nivel de transmitere. În asemenea condiții, vom reuși foarte greu să reducem rata de contaminare”, semnalează el.

Oricât ar părea de bizar, creșterea exponențială a numărului de persoane infectate în Moldova se înscrie în contextul unui scepticism masiv în mediul populației.

După estimările șefului adjunct al Direcției generale asistență socială a Consiliului Municipal Chișinău, Boris Gîlca, circa 50–60% din cetățeni ignoră măsurile de protecție impuse de autorități. „Cei mai mulți îi iau în derâdere în transportul public pe cei care poartă mască. În cazul în care le faci observație, riști să fii agresat verbal, au fost cazuri de agresiune fizică”, spune el.

Alexei Ceban susține că dacă populația ar respecta cel puțin șase zile de izolare, perioadă în care riști să infectezi mai multe persoane, autoritățile ar reuși, cu pași repezi, să țină în frâu răspândirea pandemiei. „Dar lucrul ăsta nu se întâmplă pentru că lumea este foarte obosită, indignată pe autorități și, cel mai grav, nu mai are încredere”, constată el.

Între intervenție cu tehnică militară și descurajarea apelării la doctor   

Conform declarațiilor oficiale, autoritățile Republicii Moldova, în frunte cu președintele Igor Dodon, se lăudau în martie că, datorită „măsurilor drastice”, au reușit să mențină cea mai scăzută rată de contaminare din regiune.

De fapt, susține fosta ministră a Sănătății, Ala Nemerenco, autoritățile moldovenești nu au controlat niciodată răspândirea pandemiei. „Dacă observăm datele statistice, nu am avut niciodată scădere. Ne-am aflat într-o creștere constantă. La început, [martie–aprilie] celor responsabili din sănătate li s-a creat o falsă impresie de control din cauză că nu efectuau teste și nu știau ce se întâmplă”, invocă fosta ministră.

Totuși, la inițiativa șefului statului, a fost instituită, la 17 martie, starea de urgență, pentru 60 de zile, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova din 1991. Președintele prezida ședințele Centrului unic de comandă pentru gestionarea crizei de coronavirus.

Mai mult, la 24 martie, Igor Dodon, în calitate de comandant suprem al Forțelor Armate, a decis să folosească efectivele Ministerului Apărării în gestionarea crizei. Circa 2.000 de militari și 400 de vehicule de tip Humvee, cu mitraliere, au fost scoase pe străzile Chișinăului pentru a-i face pe cetățeni să respecte regimul de autoizolare la domiciliu.

În aceeași perioadă, șeful statului publica pe rețelele de socializare fotografii cu familia sa în aer liber, imagini de la întrevederile sale cu ierarhii Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove, o eparhie subordonată Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Ruse.

Pe 20 martie, Igor Dodon îndemna oamenii să nu mai meargă la medici, dacă nu au simptome, întrucât, sublinia el, COVID-ul ar fi „o gripă simplă și nu mai trebuie testată toată țara”. „Acest coronavirus poate să treacă prin organismul omului și să nu observăm… Sunt deja toate studiile făcute… Așa cum trece o gripă simplă, parcă ai avut olecuțică probleme cu nasul, olecuțică ți-o trecut răceala prin tine și tu ai trecut coronavirus. Nici n-ai știut de lucrul ăsta.”

Pentru un mesaj similar, o postare președintelui SUA, Donald Trump, a fost ștearsă de pe rețelele de socializare, Facebook și Twitter. Cele două platforme au considerat că postarea liderului de la Casa Albă contravine regulilor lor de sănătate.

Platformele au invocat un studiu al Academiei de Medicină Națională a Franței, publicat la 9 iunie, conform căruia COVID-19 este de trei ori mai fatal decât gripa sezonieră.

În perioada în care și-a arogat Igor Dodon rolul de „doctor național”, autoritățile moldovenești au informat cetățenii despre evoluția pandemiei prin conferințe, fără participarea jurnaliștilor.

Și dacă acest lucru nu ar fi fost suficient, autoritățile au triplat termenul de acces la informații de la 15 la 45 de zile lucrătoare, de fapt, la peste două luni. Astfel, cei mai mulți cetățeni din Moldova au fost lăsați singuri în fața posturilor rusești care contestau sistematic gravitatea noului coronavirus.

La rândul său, Consiliul Audiovizualului a obligat, pe 24 martie, mass-media să prezinte, obligatoriu, poziția oficială a autorităților publice competente și să renunțe la opiniile proprii în reflectarea subiectelor despre pandemie. În aceeași zi, 24 martie, organizația internațională Reporteri fără frontiere (RSF) a demonstrat că, fără controlul și cenzura impuse de autorități, media chineze ar fi informat mult mai devreme publicul despre gravitatea epidemiei de coronavirus, salvând mii de vieți și evitând probabil pandemia.

În urma reacției comunității jurnalistice din Moldova, dispoziția scandaloasă a Consiliul Audiovizualului a fost anulată.

Comunicarea difuză a autorităților, subliniază fosta ministră a Sănătății, Ala Nemerenco, a amplificat incultura în rândul populației în ce privește măsurile de protecție împotriva virusului. „În decurs de șapte luni [aprilie–august], autoritățile nu au fost capabile să educe și să impună un comportament adecvat, care ar fi micșorat răspândirea masivă a virusului”, constată Nemerenco.

Și Boris Gîlca pledează pentru instituirea unei comunicări mai eficiente pe prevenirea infecției, prin descurajarea comportamentului iresponsabil.

În ultimele săptămâni, Igor Dodon a adoptat o atitudine o atitudine mai precaută, îndemnând la respectarea regulilor sanitare, purtând mască de protecție în timpul întâlnirilor publice, însă majoritatea mesajelor și vizitelor sale au avut exclusiv un caracter electoral, actualul șef al statului dorind să obțină un nou mandat în urma alegerilor prezidențiale ce vor avea loc pe 1 noiembrie. În imaginea de mai jos, Igor Dodon participă la târnosirea unei biserici din localitatea Cupcini, raionul Edineț.

Foto: Facebook
Litania minciunii

Cultura precară în materie de protecție a fost însoțită de o campanie de dezinformare agresivă susținută de ierarhii Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove, biserica ortodoxă majoritară în Republica Moldova.

Narativul microcipurilor a devenit un element forte al discursului Mitropoliei Chișinăului și Întregii Moldove. Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel, un fidel colaborator al președintelui Dodon, a devenit înfierătorul „satanicei microcipări”.

După ce Marchel a dat tonul litaniei minciunii, Sinodul Mitropoliei Chișinăului și Întregii Moldove a adoptat, la 19 mai, un apel către autorități în care se pronunța împotriva unei „eventuale vaccinări obligatorii”.

La 27 mai, site-ul aceleiași mitropolii a publicat mesajul starețului Mănăstirii Poceaev din Ucraina, care consideră demersul Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova de o cea mai înaltă actualitate și [care] răspunde tuturor provocărilor […] cu care se ciocnește Sfânta Biserică Pravoslavnică”.

Numai că, în iunie, „Dumnezeu a trimis COVID” și Prea Sfinției Sale, Marchel, după care episcopul a schimbat subit macazul.

„Să nu vă temeți de COVID, temeți-vă de Dumnezeu, dar de COVID, păziți-vă! Pentru că acum, este mai multă frică de COVID, decât de Dumnezeu. Asta mă deranjează pe mine acum, m-a deranjat și mă deranjează. Noi ne temem de ceea ce ne trimite Dumnezeu, dar de însuși Dumnezeu nu ne temem”, ne-a declarat ierarhul după ce s-a vindecat.

Aceeași atitudine a bisericii a fost manifestată și pe 14 octombrie, când sute oameni – împreună cu președintele Igor Dodon – au sărbătorit ziua Chișinăului în centrul capitalei, startul festivităților fiind dat după Sfânta Liturghie oficiată la Catedrala Mitropolitană „Nașterea Domnului”. Manifestările au avut loc deși, cu o zi înainte, Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică (CNESP) decisese instituirea stării de urgență în sănătate publică, în 35 de raioane din R. Moldova, ceea ce – printre altele – însemna că la evenimente de orice tip nu pot participa mai mult de 50 de persoane.

Întrebat de Gazeta de Chișinău de ce oamenii au sfidat recomandările medicilor, Igor Dodon a sugerat jurnaliștilor să-i întrebe acest lucru pe organizatori. „Eu înțeleg că au fost pregătite 50 de scaune, maxim pentru 50 de persoane. Au venit atâția cât au dorit”, a răspuns Dodon. Șeful statului a mai spus că își face testul Covid-19 în fiecare săptămână, deoarece se întâlnește cu foarte mulți oameni. „Sunt sănătos”, a arătat acesta.

Dodon, „polițistul bun”, Chicu, „polițistul rău”

Epidemiologul Alexei Ceban estimează că responsabilii din sănătate publică au scăpat de sub control răspândirea pandemiei în luna aprilie, când au intervenit „factori politici, economici și sociali”.

„Ignorarea deciziilor Comisiei pentru situații excepționale a permis infecției să pătrundă în straturile pe care le țineam sub control, grupurile de risc.”

„Multe persoane pe care le cunosc îmi spuneau că au puțină febră și dureri în gât, dar refuzau să creadă că au COVID. Doar pierderea de gust și miros erau considerate simptome certe pentru Coronavirus, ignorând oboseala, durerile musculare, febra, tusea, durerile în gât.”

În perioada august–septembrie, Comisia de situații excepționale a adoptat niște măsuri de relaxare a situației. Cel mai grav, acuză Boris Gîlca, este că moldovenii au mers „iresponsabil” în vacanță în țări cu caracteristică epidemiologică alarmantă.

Și ca să fie în rând cu șeful său, pe 28 august, însuși premierul Moldovei Ion Chicu a făcut nuntă fiului său într-o vinărie din raionul Ialoveni. „Acest personaj, care a făcut-o pe polițistul rău, la începutul pandemiei, în contrapondere cu Igor Dodon, care o făcea pe polițistul bun, s-a descalificat în totalitate”, susține comentatorul politic Ion Tăbârță, evocând reacțiile disproporționate de până atunci ale primului-ministru la adresa cetățenilor.

În campanie electorală

După începerea anului școlar, președintele Igor Dodon și-a extins pelerinajul electoral în școli, fotografiindu-se cu elevi, fără a utiliza mijloace de protecție. Comportamentul șefului statului a fost criticat vehement de ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Igor Șarov.

„Intrând în școală fără mască, dând mâna cu cei vârstnici, se încalcă deciziile Comisiei pentru situații excepționale în sănătate publică. Altfel nu pot fi explicate gesturile sfidătoare la adresa întregii societăți, care încearcă să le educe cetățenilor normele elementare de prevenire a infectării cu cel mai periculos virus cunoscut până acum”, susține ministrul.

Prin acest comportament, observă Ion Tăbârță, chiar de la începutul pandemiei Dodon a jucat în plan electoral. „El [Dodon] avea nevoie de o imagine mai blândă, apărea pretutindeni fără mască, căci aceasta i-ar afecta imaginea.”

Solicitat să comenteze acuzațiile de încălcare a măsurilor impuse de Comisia pentru situații excepționale în sănătate publică, Ernest Vardanean, consilierul președintelui Dodon, a spus că astfel de acuzații sunt neîntemeiate și au un caracter politic.

„Au destrăbălat comportamentul oamenilor”

Boris Gîlca a recunoscut că „un model de comportament este binevenit”, insistând că „cel mai important rămâne să fie educația și responsabilizarea populației.”

Comisia de sănătate publică, condusă de premier, subliniază ireversibil Ala Nemerenco, este cea care deține controlul asupra situației din stat și este responsabilă de situația dezastruoasă.

„În cele două luni [martie–aprilie], trebuiau să micșoreze contactul și transmiterea virusului. Ei nu au făcut acest lucru. Au destrăbălat comportamentul oamenilor… După ce au urmat toate porcăriile astea cu oleacă doctor, cu nuntă, oamenii s-au dus pe cont propriu.”

De partea cealaltă, șeful adjunct al Direcției Generale Asistență Socială a Consiliului Municipal Chișinău, Boris Gîlca, consideră că situația dezastruoasă a fost provocată de incapacitatea de monitorizare a persoanelor contaminate.

„Există o lipsă a capacității de urmărire a populației. Noi avem personal insuficient și în sistemul medical. Facem față la limită, inclusiv colegii din sănătate publică. Aceeași situație este, bănuiesc, în rândul organelor de poliție și în alte instituții care au menirea să urmărească respectarea regulilor impuse de sănătate publică.”

El se pronunță pentru amenzi pentru un segment extrem de mare din populație care ignoră regulile de sănătate publică și de protecție.

 

Sinopsis
Ilie Gulca / SINOPSIS

Ilie Gulca este reporter la Centrul pentru Investigații Jurnalistice din Chișinău.

SHOWHIDE Comment (1)

Leave a Reply

Your email address will not be published.