Războiul dezinformării și cursa prezidențială

La sfârșitul acestei săptămâni, în Republica Moldova vor avea loc alegeri pentru funcția de șef al statului. Tradițional, alegerile declanșează aici multă patimă, dispute aprinse, confruntări de interese geo-strategice și orgolii locale, la toate acestea adăugându-se acum și o întreagă serie de dezinformări, știri false și manipulări, specifice pandemiei de coronavirus
Ilustrație de Valeriu Curtu (fragment)

„Dacă câștigă un anumit candidat va fi război”, „un candidat va vinde pământul Moldovei străinilor” sau „se vor închide bisericile” sunt doar câteva dintre narațiunile care au circulat în spațiul public și mediatic de la Chișinău în ultimele luni, odată cu intrarea pe ultima sută de metri în campania electorală pentru prezidențialele din Republica Moldova, spune expertul comunității WatchDog.md de la Chișinău, Valeriu Pașa.

Primul tur al alegerilor prezidențiale este programat pe 1 noiembrie, iar dacă va fi cazul, moldovenii vor ieși la urne pentru a vota în turul secund pe 15 noiembrie.

WatchDog.md se ocupă, printre altele cu monitorizarea proceselor electorale din R. Moldova și a comandat recent casei de sondaj CBS Axxa de la Chișinău un astfel de sondaj care să măsoare impactul fake news și propagandei făcută din interior, dar și din exterior, asupra cetățenilor Republicii Moldova.

„Cel mai mult dezinformările se lansează de pe platforme din interiorul R. Moldova. Am putea distinge câteva. Una ar fi lucrul grassroot (fundamental, de bază -n.r.), unde la nivel local prin activiștii de partid se răspândesc tot felul de zvonuri. Se alimentează anumite prejudecăți sau chiar se răspândesc fake-uri”, ne-a declarat Valeriu Pașa.

O altă modalitate de lansare a fake news este prin intermediul platformelor oficiale. Un exemplu în acest caz este consăteanul șefului statului, considerat de altfel mâna dreapta a președintelui Igor Dodon, deputatul socialist, Corneliu Furculiță. El a lansat premeditat, la mijlocul lunii august, o declarație în care o acuza pe lidera opoziției Maia Sandu că pregătește terenul pentru modificarea legii ca străinii să poată cumpăra pământ agricol în R. Moldova.

Era atunci doar o încercare de a riposta la susținerea manifestată de către opoziție față de revendicările fermierilor moldoveni, loviți de secetă, și pentru care statul nu a intervenit cu niciun ajutor material.

Acel fake news a fost lansat chiar de deputați din Parlament, respectiv Corneliu Furculiță (șeful fracțiunii parlamentare a Socialiștilor, partid de guvernământ) și deputatul PSRM, Nicolae Pascaru. Apoi ideea-declarație a fost preluată de către presa socialistă, fiind amplificată la maxim.

Între timp, propaganda politică internă din R. Moldova a devenit una mai sofisticată. Targetarea audienței se face mai precis, mesajele sunt mai bine plasate, iar audiența este aleasă cu precizie.

„Alte fake-uri vin din zona semi-tenebră a internetului, pe canalele aplicației Telegram. Acum, acestea sunt la modă. Acolo sunt aruncate în jur de 20-30 de fake news pe zi, plus teorii ale conspirației sau zvonuri. Noi am calculat că, pe un canal de Telegram afiliat PSRM-ului, doar într-o zi obișnuită de campanie [8 septembrie -n.r], când altfel nu s-a întâmplat nimic semnificativ, au fost 23 de fake-uri, manipulări și conspirații. Rețineți, numai într-o singură zi!”, adaugă Pașa.

O bună parte din manipulările pentru „mintea și inima” moldovenilor se fac în fața televizorului. Există mulți comentatori politici în solda partidelor care, sub aparența expertizei independente, manipulează opinia publică în favoarea unui partid sau a altuia.

Foto: Unsplash
Bătălia sondajelor

În ultimii ani, uzitarea frecventă a sondajelor ca armă de luptă politică internă a devenit o normă. Diverse case de sondaj trec din solda unor politicieni în a altora și prezintă rezultate viciate, în favoarea unor partide sau a unor candidați electorali.

În această campanie electorală pentru alegerile prezidențiale, cea mai des uzitată metodă a fost cea a suprapunerii sondajelor.

Un astfel de exemplu a venit pe 25 septembrie, atunci când compania Magenta Consulting a prezentat un sondaj comandat de Institutul Republican Internațional (IRI). Datele sondajului arătau atunci că dacă alegerile prezidențiale ar avea loc duminica viitoare, 20% dintre cetățeni ar vota pentru președintele Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu și 18% pentru președintele actual Igor Dodon.

Însă, cu doar o zi înainte, Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova a publicat un sondaj care releva cu totul și cu totul alte cifre. Acesta arăta că 30,9% din respondenți l-ar vota pe Igor Dodon, circa 19,3% pe Maia Sandu, aceștia fiind urmați în preferințe de Andrei Năstase cu 6,8% și Renato Usatîi cu 6,7 %.

Mai mult, chiar partidul de guvernământ a decis să facă și politică și sociologie. Așa că Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a dezvoltat pentru această campanie prezidențială un sondaj telefonic ce îmbină colectarea de date cu manipularea electorală.

Mai exact, PSRM a instituit un uriaș call-center la sediile proprii de campanie și de aici numeroși cetățeni (selectați din baze de date aflate la dispoziție) au fost întrebați dacă merg la vot și dacă știu că „Igor Dodon este cel mai bine plasat candidat în campanie”. Apelurile sunt efectuate, în general, de tineri care citesc un „script de call center” care încearcă să inducă subliminal ideea că Igor Dodon va câștiga alegerile prezidențiale.

Manipulări politice

În cazul sondajului comandat de către WatchDog.md, pe lângă scorul candidaților pentru prezidențiale casa CBS Axxa a venit cu o serie de concluzii interesante despre manipulările legate de situația pandemică provocată de COVID-19.

Valeriu Pașa a precizat că fake-urile politice prind acum mai puțin, în comparație cu campania electorală prezidențială din 2016. Acum patru ani, în opinia multor analiști politici, diferența dintre voturile obținute de Igor Dodon și respectiv Maia Sandu, a făcut-o în mare măsură un fake news, respectiv informația falsă cum că Maia Sandu s-ar fi înțeles cu cancelarul gemran Angela Merkel și că ar fi adus 30.000 de refugiați sirieni în R. Moldova, în cazul în care ar fi devenit președinte.

Acum se pare că lucrurile stau altfel în ce privește dezinformarea politică. „Am măsurat [impactul fake news – n.r.] și în cazul acestor campanii orchestrate situația este mai bună. De unde explicăm noi și atacurile mai virulente la adresa noastră și a altor proiecte care luptă cu aceste manipulări”, spune expertul WatchDog.md care derulează astfel de programe de monitorizare și media literacy în Republica Moldova.

Cu toate acestea, un număr mare de moldoveni, bombardați de televiziunile afiliate PSRM și cele care retransmit posturi rusești, continuă să fie supuși manipulărilor politice ale diferiților actori interni sau externi.

Deși nu a fost adusă nicio dovadă în acest sens, de exemplu, 30,1% dintre moldoveni cred că Maia Sandu a primit finanțare de la filatropul american George Soros și de la ONG-uri din afara țării, în timp ce doar 20% resping această teză, iar alți 49,9% nu au auzit sau nu știu despre așa ceva.

O altă narațiune des propagată de către propaganda PSRM și de media rusești în R. Moldova este legată de faptul că Maia Sandu ar pregăti un „Maidan” pe modelul ucrainean, în cazul în care va pierde alegerilor. Din cei chestionați 23.6% cred în acest scenariu, 32,2% îl resping, iar 44,1% nu au auzit sau nu știu despre acest lucru.

Dezinformări în pandemie

Chiar dacă cetățenii și-au sporit capacitatea de a distinge adevărul de minciunile legate de pandemia de COVID-19 în Republica Moldova, totuși nu întotdeauna lucrurile stau foarte bine.

„Pe subiecte care țin de COVID-19 răspânderea fake-urilor continuă, pentru că aici scăzut un pic și efortul presei și al societății civile [de combatere – n.e.]. Poate nu la fel de mult față de cum a fost în perioada martie-mai, dar fenomenul continuă. Și nimeni nu luptă cu ele în măsura în care merită și, de aceea, ele se răspândesc mai mult. În schimb, având toate aceste proiecte de debunking, de combatere, totuși reziliența societății și a clasei politice, a presei a crescut”, spune Valeriu Pașa.

Cel mai bine prind la moldoveni teoriile conspirației și sfaturile naturiste de tratate a coronavirusului. Conform sondajul prezentat de WatchDog, o treime din cetățeni cred în continuare că virusul nu există. De asemenea, 26,5% dintre moldoveni cred că vitamina C poate vindeca de coronavirus, iar 39,9% cred că și usturoiul poate face acest lucru.

Narațiuni populare printre moldoveni
  • virusul a fost creat pentru a impune vaccinarea tuturor cu cipuri prin care mai apoi Guvernul Mondial să poată controla întreaga omenire (43,2%)
  • oamenii sunt infectați cu covid în momentul în care li se face testul (30%)
  • țările europene au eșuat la soluționarea crizei legată de Covid (44%)
  • virusul nu este mai periculos decât o gripă obișnuită și totul este făcut intenționat pentru a distruge economia (55%)
  • usturoiul ne ajută să ne protejăm de Covid-19 (39.9%)

Problematic este că însuși președintele Igor Dodon a fost, până să intre oficial în campanie electorală, pe 1 octombrie, un sceptic convins în chestiunea coronavirusului.

La începutul pandemiei, Igor Dodon declara: „Colegii de la Ministerul Sănătății o să se supere pe mine. Acest coronavirus poate trece prin noi și noi nici să nu observăm. Sunt studii deja făcute. E așa cum trece o gripă. Ai avut oleacă de probleme cu nasul, cu capul și ți-o trecut răceala prin tine și tu ai trecut coronavirus. Dacă aveți simptome mergeți, dacă nu, nu creați probleme la medici”.

La fel, o serie de responsabili din vârful ierarhiei sistemului medical vorbeau cu aceeași lejeritate. „Ar putea circula prin societate oameni infectați. Peste 80% din cazuri sunt forme ușoare. Dacă va fi confirmat coronavirusul, dar evoluția va fi ușoară, teoretic, poate fi tratat la domiciliu. Se indică medicamentele și gata”, declara pe 19 martie fostul șef al Agenției Naționale de Sănătate Publică, Nicolae Furtună, în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la Pro TV Chișinău.

De altfel întreaga pandemie a fost tratată la Chișinău mai degrabă într-o logică electorală, decât ca o criză medicală. Comunicarea s-a făcut restrictiv și greoi. Organele statului nu au fost transparente în privința măsurilor luate și a cifrelor furnizate, astfel că Republica Moldova este una dintre țările cu cea mai mare rată de infectare la milionul de locuitori.

Presa nu a avut acces la conferințele de presă pentru a pune întrebări și doar după petiții repetate ale asociaților de media, s-a obținut dreptul de a fi adresate online o serie de întrebări din partea unui număr restrâns de instituții media.

„Chinesse democracy”

 

Chișinăul a adoptat mai degrabă „modelul chinez” de comunicare, oferind puține cifre despre situația reală din sistemul de sănătate.

Pe alocuri, Guvernul a avut tentative de limitare a libertății de exprimare, spre exemplu la finele lui martie, printr-o serie de decizii controversate ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), decizii ”vecine” cu cenzura, dar și prin măsura luată de Poșta Moldovei de a nu mai livra, sub pretextul pandemiei, pentru mai multe luni, publicații tipărite, în special cititorilor din mediu rural.

Ca urmare, în această perioadă, lipsa de informare a alimentat în mentalul colectiv zvonistica, sursele alternative de informare de pe rețelele de socializare și diverse teorii ale conspirației lansate în special de Rusia și China la adresa Occidentului.

Astfel, conform sondajului WatchDog, aproape o treime dintre moldoveni cred că UE ar urma să se destramă din cauza COVID-19; 44% cred că UE a eșuat în gestionarea crizei; 36% cred că țările democratice se descurcă mai greu cu pandemia decât regimurile dictatoriale, în timp ce doar 38% cred contrariul; iar un sfert din cei chestionați spun că UE nu a oferit niciun sprijin Republicii Moldova, deși – dacă e să ne uităm la fapte – țările UE și SUA sunt singurele care au oferit sprijin medical gratuit în valoare de zeci de milioane de euro.

Cum principala sursă de informație la Chișinău rămâne televiziunea, în proporție de peste 80%, zilnic moldovenii sunt bombardați de media concentrată în mâinile oamenilor politici de la Chișinău, dar și de televiziunile de limbă rusă, fie proprietate, fie cele care retransmit produsele mediatice ale mass media ruse.

Dezinformarea nu se face exclusiv prin buletinele de știri prezentante tendențios, ci și prin produse de „entertainment”, „infotainment” sau filme rusești cu încurcătură propagandistă directă sau subliminală.

Campania electorală a arătat încă o dată că proiecția imagologică depinde de cel care deține sub control o bună parte din media. Astfel, conform celui mai recent raport de monitorizare pe TV făcut de către Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) în perioada 7 – 14 octombrie 2020 că trei posturi de televiziune din cele zece monitorizate îl favorizează masiv pe Igor Dodon.

De asemenea, televiziunea publică, prin postul său principal Moldova 1, mai scriu autorii raportului, l-a susținut voalat pe Igor Dodon, candidat independent sprijinit de PSRM, care a avut cele mai multe apariții sau mențiuni, „fiind reflectat de cele mai multe ori neutru și de două ori pozitiv, fiind avantajat în același timp de patru știri pozitive privind activitatea Guvernului”.

Ilustrație de Olivier Tallec
Minciuni de campanie

Cu toate acestea, populismul și manipularea electoratului și-au făcut simțite din plin prezența.

Într-un studiu recent al celor de la Expert-Grup care au analizat programele, declarațiile și manifestările publice ale celor opt candidați la prezidențialele din R. Moldova, marea majoritate au folosit promisiuni electorale ce exced prerogativele prezidențiale.

„Conform Constituției, Republica Moldova este stat parlamentar, ceea ce sugerează că rolul-cheie în promovarea politicilor și reformelor revine Parlamentului, iar Președintelui îi revine un spectru limitat de atribuții care se rezumă preponderent la cele din domeniul apărării și politicii externe”, susțin experții care au scris studiul.

La alegerile parlamentare din 1 noiembrie se vor înfrunta opt candidaţi: Igor Dodon, preşedintele în exerciţiu (candidat independent, dar susținut fățiș de PSRM), Maia Sandu (Partidul Acţiune şi Solidaritate), Renato Usatîi (Partidul Nostru), Andrei Năstase (Partidul Platforma Demnitate şi Adevăr), Tudor Deliu (Partidul Liberal Democrat din Moldova), Violeta Ivanov (Partidul ‘Şor’), Octavian Țîcu (Partidul Unității Naționale), Dorin Chirtoacă (Mișcarea Politică Unirea).

Studiul mai explică că marea majoritate a promisiunilor electorale din domeniile social și economic nu sunt fezabile din punct economic.

„Spre exemplu, conform celor mai conservative calcule, promisiunile electorale ale lui Igor Dodon sunt estimate la circa 120 miliarde lei pentru mandatul de 4 ani, sau 10-11% din PIB și 37% din bugetul public național estimat pentru această perioadă de timp; Maia Sandu vine cu un program de circa 50-55 miliarde lei sau circa 5% din PIB; iar doar promisiunea Violetei Ivanov de a majora pensia minimă la 5.000 lei moldovenești necesită o finanțare de circa 25 miliarde lei pe an sau 100 miliarde lei pentru întreg mandatul de 4 ani”, explică autorii.

Președintele Igor Dodon conduce detașat plutonul de candidați la capitolul promisiuni populiste ce exced prerogativele prezidențiale. Autorii scriu că programul electoral abundă în promisiuni specifice unui stat prezidențial paternalist, în care de președinte depind absolut toate domeniile de dezvoltare a țării: sănătate, educație, dezvoltare locală și regională, economie, infrastructură, cultură, politica internă și externă, apărarea și chiar aspecte sensibile și deloc univoce ce țin de moralitate și spiritualitate.

De asemenea, Dodon a încercat să diminueze evidențele legate de statisticile economice ce spun că peste 64% din exporturile actuale ale R. Moldova merg spre piața UE și să promoveze așa-numite beneficii ale apropierii de Federația Rusă, acolo unde, în august 2020, Chișinăul exporta doar 7,9%.

„Cel mai mult dezinformează Igor Dodon și PSRM. La Igor Dodon este o tradiție să dezinformeze. Vlogul său săptămânal „Președintele răspunde” ar trebui mai degrabă să se numească „președintele manipulează” sau „președintele dezinformează”.

„El interpretează selectiv și subiectiv tot ce se întâmplă. Felul în care abordează problemele este o dezinformare, cum că și-a respectat 80% din promisiuni, sau că a restabilit relațiile cu Federația Rusă. Sau că ar fi menținut relațiile bune cu UE și vecinii. Sau însuși faptul că el este „candidat independent”. Astea toate sunt dezinformări”, a concluzionat pentru Sinopsis analistul politic al IDIS „Viitorul”, Ion Tăbârță.

 

Sinopsis
Mădălin Necșuțu / Sinopsis

Mădălin Necșuțu este jurnalist, corespondent la Chișinău al Balkan Insight.

SHOWHIDE Comments (2)

Leave a Reply

Your email address will not be published.