Canalul Istanbul, dorit de președintele turc Erdogan, riscă să afecteze securitatea din zona Mării Negre
”Nu este în interesul Turciei să gândească sau să acționeze la scară mică”, este o politică asumată de către președintele Recep Tayyip Erdogan, cunoscut pentru giganticele sale proiecte de construcție.
Dacă până acum, numai în zona Istanbulului au fost construite un nou aeroport (printre din cele mai mari din lume), cea mai mare moschee din țară sau un tunel pe sub Bosfor, acum Erdogan a anunțat că în vară vor începe lucrările la ”Canalul Istanbul”, o alternativă navigabilă la strâmtoarea Bosfor, care va fi nu doar cel mai mare proiect al său, dar și cel mai important din punct de vedere strategic.
”Indiferent că vreţi sau nu, vom începe Canalul Istanbul şi îl vom face”, a spus miercuri Erdogan într-un discurs în faţa membrilor formaţiunii sale politice, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP).
Canalul, care este preconizat să aibă o lungime de 45 km, va lega Marea Neagră (la nord) de Marea Marmara (la sud) și va costa aproape 9 miliarde de euro. Scopul său ar fi relaxarea circulației navale intense de pe Bosfor și evitarea astfel a blocajelor și a eventualelor accidente. Se estimează ca prin noul canal să circule circa 185 de nave pe zi (spre comparație, prin strâmtoarea Bosfor – care este adesea de trei ori mai aglomerată decât Canalul de Suez – trec circa 118-125 de nave zilnic) ceea ce ar oferi Turciei venituri estimate de aproape 1 miliard de euro anual numai din taxele de traversare.
Planurile pentru acest proiect au fost inițiate în 2011, după care lucrurile au stagnat ani întregi.
În Turcia, numeroși experți și politicieni de opoziție resping proiectul din cauza costurilor foarte mari de construcție dar și din cauza îngrijorărilor privind efectele negative asupra mediului înconjurător. Canalul va consuma resurse de apă importante, deoarece acolo unde ar urma să fie construit se află rezervele de apă ale Istanbulului. Construcția ar periclita și ecosistemul complex al regiunii.
Însă, un important motiv de îngrijorare este legat de respectarea de către Turcia a legilor internaționale în ce privește traficul maritim.
Președintele Erdogan a declarat în ianuarie că Turcia este interesată în primul rând să-și ”întărească suveranitatea națională” și că viitorul canal nu este obligatoriu să intre sub reglementările Convenției de la Montreux.
Acest acord din 1936 a redat Turciei suveranitatea deplină asupra strâmtorilor Bosfor și Dardanele și permite traficul liber al călătorilor și mărfurilor în timp de pace, reglementând totodată traficul navelor de război.
Astfel, potrivit documentului, navele de război ale țărilor neriverane la Marea Neagră nu au voie să staționeze în apele acesteia mai mult de 21 de zile. Limitat este și tonajul acestor nave.
Experții spun că dacă noul canal Istanbul nu va intra sub reglementările Convenției de la Montreux, asta va avea un puternic impact asupra securității regionale, Turcia putând decide în funcție de propriile interese, inclusiv a navelor militare.
Tările NATO și mai ales Statele Unite (care nu sunt parte a Convenției de la Montreux și care se opun actualelor limitări ale acestui tratat), sunt preocupate de creșterea influenței Rusiei în zona Mării Negre, mai ales după anexarea Crimeei în 2014.
La rândul său, Moscova, care susține Convenția în primul rând pentru că limitează prezența navelor NATO în zonă, dorește totuși o renegociere a acesteia, pentru a obține drepturi de trafic mai mari.
Și România urmărește cu preocupare planurile de construire a noului canal. ”România este interesată într-o zonă a Mării Negre sigură, unde să fie garantate pacea și stabilitatea. De aceea, țara a fost un susținător al Convenției de la Montreux și susține totodată regimul liberei circulații”, spune Mădălin Blidaru, expert pe Securitate în cadrul Facultății de Științe Politice din București, citat de Balkan Insight.
Blidaru a reamintit că atât Bulgaria cât și România văd Rusia ca un potențial pericol în zonă. ”Din această perspectivă, strâmtorile din zona Mării Negre joacă un rol important în protecția, apărarea și cooperarea din regiune”, a spus acesta. ”Este foarte important ca viitorul Canal Istanbul să nu afecteze regimul de trafic maritime, altfel se ajunge la destabilizarea zonei Mării Negre”, a mai spus Blidaru.
