De la icoane la detectoare de aur

Foto: Klaus Kreuer / Unsplash

Altfel spus, despre cum au evoluat delictele contra patrimoniului arheologic în România. Dacă în ‘sălbaticii’ ani ’90, bisericile și castelele au fost jefuite de hoți care au vândut în străinătate ”comorile” găsite aici, acum se folosesc în special detectoare de metale în căutarea unor obiecte de interes arheologic, pe care ulterior să le vândă online. Oricum, România rămâne o sursă importantă pentru piața neagră de antichități din Uniunea Europeană.

Potrivit declarațiilor comisarului de poliție Margareta Arsenescu, anii ’90 au fost pentru România ‘Evul Mediu întunecat‘. În urma sângeroasei revoluții din decembrie 1989, țara a scăpat de unul dintre cei mai duri dictatori comuniști din Europa. Libertatea a adus speranță, oportunități, dar și haos.

Multe legi comuniste, printre care și cea care proteja patrimoniul național, au fost abrogate, iar oportuniștii au profitat de libertatea recent câștigată ca să se îmbogățească prin înșelătorie și jaf. Numeroase biserici si castele vechi de secole le-au căzut pradă, se arată într-un reportaj Balkan Insight.

“Au fost o mulțime de spargeri, mai ales în biserici și în vechile castele care, pe vremea comunismului, fuseseră naționalizate și folosite, de exemplu, drept cooperative“, spune comisarul Arsenescu, care lucrează în domeniul protecției patrimoniului României din anul 2003.

Hoții au profitat de ‘vidul legislativ’, dar și de faptul că obiectele prețioase vizate de ei nu erau inventariate, fiind, practic, imposibil de urmărit.

“Căutau obiecte decorative, mobilier în stil țărănesc și icoane, care au fost cumpărate, fără nicio rușine, la kilogram, au fost încărcate în camioane și transportate în Europa de Vest“, explică Arsenescu, ea adăugând că obiectele furate erau deseori cumpărate de străinii care veneau în România pentru afaceri sau de plăcere.

Lucrurile au început să se schimbe în a doua jumătate a deceniului, în parte, datorită scriitorului și ofițerului de poliție acum pensionat, Ion Anghel Mănăstire. În 1998, Anghel conducea departamentul de comunicare al Poliției Române.

Aflând din buletinele de știri interne câte obiecte de patrimoniu atât din România, cât și din străinătate sunt confiscate săptămânal de colegii săi, el a organizat o expoziție cu cele mai valoroase comori recuperate și a publicat primul album cu fotografii și informații legate de ele.

“Erau picturi, sculpturi, manuscrise, icoane și obiecte de cult din aur, care fuseseră furate, de exemplu, dintr-un muzeu evreiesc din Budapesta“, a declarat Anghel, care acum este pensionar. “În urma acestei inițiative, Poliția Română a înțeles că trebuie să creeze o structură specializată în recuperarea obiectelor furate și în combaterea acestui gen de delicte”, a adăugat el.

Aceasta structură a devenit realitate în 2001, când a intrat în vigoare o lege pentru protejarea patrimoniului național, lege care prevedea înființarea unei secții de poliție specială.

Treptat, România ieșea din ‘Evul Mediu întunecat‘. Statul preluase controlul asupra majorității clădirilor istorice, iar preoții deveneau conștienți de importanța bunurilor pe care le aveau în grijă. “Acum ei își inventariau proprietatea, știau ce aveau și dacă lipsea ceva“, afirmă comisarul Arsenescu.

Furtul direct din biserici și din castele nu mai era o soluție, astfel încât vânătorii clandestini de comori au devenit interesați de arheologie, ceea ce a dus la rezultate spectaculoase în fortăreața dacică de la Orăștie, o așezare pre-romană din centrul României.

Monede recuperate de către Poliția română

Mii de kosoni  – monede dacice de aur despre care se credea că ar fi făcut parte din așa-zisa comoară a lui Decebal, ultimul rege dac, care s-a sinucis după ce regatul a fost învins și a intrat în stăpânirea romanilor – au fost dezgropate și vândute spre sfârșitul anilor ’90 de grupări interlope locale cu puternice relații în străinătate.

Folosind detectoare de metale, răufăcătorii au descoperit și scos pe piață 26 de brățări de aur spiralate dacice, din care jumătate au fost recuperate de statul român în urma unei ample operațiuni internaționale, începând din anul 2005 și până în anul 2013. În final, operațiunea a dus la condamnarea hoților.

Punerea sub acuzare a celor ce jefuiseră comoara lui Decebal a fost un moment de cotitură pentru eforturile depuse de stat în combaterea delictelor contra patrimoniului din România, spune comisarul Arsenescu. “După cazurile legate de Comoara lui Decebal, numărul furturilor a mai scăzut, dar ele implică un mare număr de obiecte, în special monede“, afirmă ea.

Potrivit statisticilor poliției, în anul 2020, autoritățile române au recuperat 3423 obiecte de patrimoniu, dintre care 1887 sunt monede vechi, găsite sub pământ cu ajutorul detectoarelor de metale. În același an, poliția română a mai confiscat și 46 de detectoare de metale. În România, deținerea unui detector de metale nu este ilegală, dar posesorii trebuie să le declare în fața autorităților.

Folosirea acestui aparat în situri arheologice sau protejate, precum și împrumutarea lui unei alte persoane sunt interzise, iar dacă o descoperire arheologică nu este anunțată autorităților în termen de 72 de ore, potrivit legislației române, fapta este un delict penal.

În acest an, pe 13 martie, doi bărbați și o femeie, cu vârste cuprinse între 37 și 64 de ani, au fost prinși și arestați de poliție în timp ce căutau asemenea obiecte pe un sit arheologic din apropierea Sighișoarei, în centrul României.

În urma percheziției făcute la domiciliul lor, poliția a găsit obiecte care se presupune că ar fi fost luate din același loc. A fost deschisă o anchetă pentru a se constata dacă făptașii comercializaseră deja obiecte din această zonă protejată.

Spre deosebire de bandele bine organizate care au descoperit tezaurul dacic, cei care sapă acum sunt mai ales indivizi izolați, înarmați cu detectoare și care știu prea bine ce obiecte caută, dar care nu au relații în străinătate așa cum aveau predecesorii lor mai profesioniști.

“Uneori, nici măcar nu știu ce să facă cu ce găsesc“, spune comisarul Arsenescu, care subliniază că vânzarea obiectelor de artă sau de patrimoniu furate s-a mutat – în cea mai mare măsură –  online.

“Oamenii nu-și mai expun marfa prin târgurile de vechituri, iar polițistul a devenit un fel de informatician“, spune dna Arsenescu, subliniind că unele dintre cele mai importante recuperări recente s-au făcut în urma unui anunț suspect de pe internet.

În septembrie, anul trecut, polițiștii români au descoperit patru monede suspecte, care erau vândute online de un bărbat din Sălaj. Când au ajuns la el, polițiștii au găsit 960 de monede romane, medievale și din zilele noastre, precum și un detector neînregistrat. Unele monede erau încă acoperite de pământ. În prezent, monedele sunt evaluate, urmând ca autoritățile să decidă dacă bărbatul va fi pus sub acuzare.

“Nu există centimetru pătrat din România în care să nu existe ceva de dezgropat”, spune Arsenescu, făcând aluzie la mulțimea de populații și civilizații care au trăit sau au trecut pe teritoriul României. Ea spune că a-i împiedica pe vânătorii necinstiți de comori să acționeze e un lucru aproape imposibil.

Sinopsis
Marcel Gascon Barbera / BIRN

Marcel Gascon Barbera este jurnalist, corespondent la București al Balkan Insight

SHOWHIDE Comments (2)

Leave a Reply

Your email address will not be published.