Ce (trebuie să) învățăm din istorie? Poate fi memoria abuzată în scopuri politice? Ce istorii nu sînt deloc prezente sau sînt insuficient prezentate în actualele manuale de istorie? Ce? Cum? Unde? De ce? Acestea ar fi cîteva din întrebările la care – atît în cazul României, dar și la nivel regional – vom încerca să răspundem în noua rubrică de la SINOPSIS.
UNGARIA ÎȘI ASUMĂ POLITIC TRECUTUL TURCIC
Al optulea summit al Consiliului turcic desfășurat, la mijlocul lunii noiembrie, la Istanbul, a consfințit statutul de observator al Ungariei. Cu această ocazie, a fost stabilită înființarea unui Fond de Investiții al statelor implicate, ca și adoptarea documentului intitulat ”Viziunea lumii turcice – 2040”, care reprezintă ”o manifestare a voinței noastre de a răspîndi pacea, liniștea și prosperitatea în întreaga noastră regiune” (conform președintelui turc Recep Tayip Erdoğan, citat de presa turcă). Totodată, Consiliul și-a schimbat oficial numele în ”Organizația statelor turcice”.
Consiliul Turcic a fost fondat la 3 octombrie 2009 prin Acordul de la Nahicevan, semnat de Azerbaidjan, Kazahstan, Kîrgîzstan și Turcia, pentru a promova cooperarea între statele vorbitoare de limba turcă. Organizația s-a extins în 2018, incluzînd Uzbekistanul ca stat membru cu drepturi depline și Ungaria cu statut de observator.
Apropierea Ungariei de lumea turcică a început cu anul 2013, odată ce premierul maghiar Viktor Orban și președintele turc Erdoğan au decis să îmbunătățească relațiile dintre cele două țări. Acum, Budapesta are reprezentanțe diplomatice în toate țările din cadrul Consiliului Turcic, acordă anual 870 de burse pentru studenții din această regiune și intenționează să sprijine politic și să se implice economic mai mult. Această abordare geopolitică a Ungariei este susținută intern și de o mutare a accentului în ce privește interpretarea istoriei.
Astfel, dr Zoltán Egeresi, cercetător la Institutul de Studii Strategice și de Apărare de la Budapesta, citează legăturile istorice și culturale care încep încă din secolul X, cînd triburile ungare (numite de toți cronicarii vremii drept triburi turce, provenind dintr-o cultură a stepei) au cucerit Bazinul Carpatic, iar ulterior în zonă au sosit și cumanii sau alte triburi turcice. Sfîrșitul dominației otomane în centrul și sudul Ungariei de azi a dus la îmbunătățirea relațiilor cu turcii, citîndu-se în acest sens și faptul că mulți nobili maghiari și-au găsit refugiu în Imperiul Otoman în urma tentativelor neizbutite de a obține indepedența de sub habsburgi.
Nu în ultimul rînd, din Ungaria a pornit și ideea constituirii ”frăției și colaborării turanice”, adică a tuturor popoarelor ce își au originea în Asia centrală (incluși fiind aici japonezii, coreenii, finlandezii, mongolii etc, desigur pe lîngă unguri). Totodată, se mai amintește despre relațiile foarte bune dintre Ungaria și Imperiul Otoman (ulterior Turcia) în timpul Primului Război Mondial și a perioadei interbelice. A mai fost ”pauza” din timpul regimului comunist, dar relațiile au redevenit bune în ultimii ani.
STUDIUL HOLOCAUSTULUI DEVINE OBLIGATORIU ÎN ROMÂNIA
”Putem cunoaște, la nivel de informații, istoria persecutării evreilor și romilor de către statul român (…). Dar a cunoaște nu te ajută neapărat în formarea caracterială. E un pas, dar nu suficient. Importantă este transformarea axiologică a generațiilor tinere în spiritul toleranței, respectării și demnității umane, în spiritul empatiei, sensibilității și respectului față de alteritate”, spunea deputatul liberal Alexandru Muraru imediat după ce Parlamentul României a adoptat o inițiativă legislativă ca disciplina “Istoria evreilor. Holocaustul” să devină obligatorie în ciclul liceal, începând cu anul 2023.
„Cultivarea memoriei, învăţarea toleranţei ca exerciţiu de sinceritate şi ca formă de asumare a propriei identităţi nu pot fi desăvârşite fără asumarea trecutului şi fără învăţarea cunoaşterii şi a recunoaşterii. (…) În paralel cu toate măsurile legislative şi instituţionale care au fost adoptate anul trecut, un cadru educaţional prin care tinerii să cunoască şi să înţeleagă ceea ce s-a întâmplat în trecut, ca parte a formării lor ca cetăţeni, are un rol cu totul special şi fundamental. Educaţia şi înţelegerea sunt cele mai bune arme pentru a cultiva democraţia şi libertatea, pentru a contracara intoleranţa şi extremismul”, a declarat iniţiatorul propunerii legislative, deputatul Silviu Vexler.
”În actualele manuale de clasa a XII-a, cu câteva excepții, robia romilor și Holocaustul sunt, cel mai des, menționate superficial, fără a se insista asupra contextului sau fără a puncta date esențiale în privința politicilor statale întreprinse pentru discriminarea și exterminarea propriilor cetățeni de etnie evreiască sau romă”, a spus la rîndul său Alexandru Muraru pentru G4Media.
Programa de istorie pentru liceu nu a mai fost modificată în România de mai bine de un deceniu.
În acest moment, disciplina „Istoria evreilor. Holocaustul” se studiază opțional în liceele românești, numărul elevilor care ales această disciplină fiind: 1848 elevi (în anul școlar 2018 – 2019) 2209 elevi (2019 – 2020) și respectiv 1650 elevi (2020 – 2021).
Info pe acest subiect, în limba engleză, găsiți aici și aici.
