Chiar dacă nu opresc direct bombele, cuvintele au și ele un rol într-un război. De aceea, diplomația este parte – dar nu beligerantă – a unui conflict. Din această perspectivă, am încercat să vedem ce pot face acum cuvintele diplomaților în contextul războiului din Ucraina, stînd de vorbă cu președintele Munich Security Conference (MSC), ambasadorul dr. Christoph Heusegen. Munich Security Conference este cel mai important forum mondial de dezbatere a politicilor de securitate internațională
Munich Security Conference a organizat la București o reuniune numită Munich Leaders Meeting, unde au fost prezenți peste 75 de lideri, politici, militari și reprezentanți ai societății civile. Care au fost obiectivele acestei întîlniri desfășurată în spatele ușilor închise?
Amb. dr. Christoph Heusgen: În primul rând, sîntem foarte bucuroși că NATO a decis să organizeze o reuniune a miniștrilor de Externe aici, la București. De asemenea, noi, ca reprezentanți ai Munich Security Conference (MSC) avem aici prima noastră reuniune Munich Leaders Meeting (MLM) din Europa de Sud-Est.
Prin aceste reuniuni ne concentrăm pe provocările de securitate din regiune. Cred că am neglijat aceste aspecte în trecut, ne-am uitat mai mult – din motive întemeiate, totuși – la zona Mării Baltice, la țările baltice, dar vedem acum, odată cu invazia Ucrainei de către Rusia, cum situația din regiunea Mării Negre afectează, de asemenea, securitatea europeană și securitatea Alianței Nord Atlantice, la fel de mult ca și cea din zona baltică. Prin urmare, este bine ca acum să ne concentrăm mai mult pe provocările de securitate existente în regiunea Mării Negre.
Și totuși, care ar fi așadar principalele provocări de securitate din această zonă?
Amb. dr. Christoph Heusgen: Principala provocare este legată, desigur, de agresiunea rusă împotriva Ucrainei. Vedem că rușii au amplasat mine în jurul țărmurilor ucrainene, ceea ce a dus la o penurie de cereale la nivel mondial. Prin urmare, vedem că este important să avem acorduri de securitate care să asigure că acest lucru nu se va mai întâmpla în viitor. Există, de asemenea, Turcia, un partener NATO care joacă un rol foarte important în regiune și care are propriile sale interese. Trebuie să ne asigurăm, de asemenea, împreună cu Turcia, că reglementările Convenției de la Montreux (ce privește traficul liber al călătorilor și mărfurilor, pe timp de pace, prin Bosfor și Dardanele, reglementând totodată traficul navelor de război – n.ed.) se aplică în mod normal. În general, cred că este nevoie de o cooperare mai bună între țările de la Mării Negre. Iar acest lucru este pus în evidență de această reuniune de aici, de la București.
În acest context, și președintele român Klaus Iohannis a spus recent că este nevoie de o mai mare implicare pe flancul estic al NATO….
Amb. dr. Christoph Heusgen: Ei bine, cred că președintele Iohannis are dreptate. Așa cum am spus și mai devreme, cred că ne-am concentrat foarte mult pe frontul nordic al NATO și vedem acum, ca urmare a agresiunii Rusiei în Ucraina, că pentru Europa, stabilitatea în această regiune (a Mării Negre – n.ed.) este esențială Sunt întru totul de acord cu președintele român că NATO trebuie să fie activă, trebuie să se desfășoare și trebuie să aibă o prezență avansată nu numai în țările baltice, ci și în flancul sud-estic.
Într-o remarcă pe care ați făcut-o la ultima reuniune MLM, din mai, de la Washington, spuneți că „unitatea transatlantică este esențială, dar nu este suficientă”. Ce ar trebui făcut din această perspectivă?
Amb. dr. Christoph Heusgen: În primul rând, atunci când ne uităm la provocările legate de agresiunea Rusiei în Ucraina, unitatea transatlantică este esențială. Totodată, contribuția Statelor Unite este decisivă pentru supraviețuirea Ucrainei, și mă refer la sprijinul economic, la cel militar, căci ceea ce oferă SUA ca armament este esențial pentru rezistența Ucrainei și pentru capacitatea acesteia de a-și recâștiga teritoriile ocupate. Dar, în calitate de europeni, trebuie să ne asigurăm că Uniunea Europeană este, de asemenea, un jucător. Știm că prietenii noștri americani au provocările lor interne, că ei privesc spre Asia și cer, pe bună dreptate, țărilor europene, UE și partenerilor europeni din NATO să se ridice la nivelul de luptă și să își respecte angajamentele în ceea ce privește cheltuielile militare. Și, totodată, să își respecte angajamentele în ceea ce privește consolidarea capacităților (militare – n.ed).
Și cred că noi, europenii, trebuie să fim pregătiți și trebuie să construim o forță de reacție rapidă așa cum a fost agreat în martie. Asta nu înseamnă că UE va prelua atribuțiile NATO în domeniul apărării colective. Dar noi, europenii, trebuie să putem acționa în cazul în care prietenii noștri americani spun: „Aceasta este o criză, acum trebuie să preluați conducerea”. Prin urmare, unitatea transatlantică este esențială, dar și noi, europenii, trebuie să putem acționa împreună, atunci cînd este nevoie.
Ați anunțat recent că, anul viitor, la reuniunea Munich Security Conference nu va fi prezent niciun oficial rus. În contextul în care războiul din Ucraina va mai continua, este mai bine (sau poate nu?) să se refuze orice dialog cu Rusia?
Amb. dr. Christoph Heusgen: Dar există un dialog cu Rusia. Rusia este membră a Organizației Națiunilor Unite, există discuții în Adunarea Generală a ONU, în Consiliul de Securitate al ONU, acolo unde Rusia este prezentă. Rusia este, de asemenea, membră a OSCE și acolo au loc întâlniri regulate. Știți, Munich Security Conference (MSC) nu este o organizație guvernamentală, nici un organism în cadrul căruia să aibă loc negocieri oficiale, nu avem membri. MSC este un loc în care încercăm să aducem la un loc diferiți actori politici, pentru a găsi soluții prin dialog. Dar atunci când ai o țară precum Rusia, ai cărei oficiali, inclusiv ministrul de externe Serghei Lavrov, încalcă toate acordurile pe care le-au încheiat, când vezi că aceștia mint publicul, comunitatea internațională, își mint propriul popor, trebuie să te întrebi dacă vrei ca MSC să devină un forum, un podium de pe care Rusia să își lanseze propaganda.
Vă dau un exemplu: Memorandumul de la Budapesta din 1994. În acel an, Ucraina, o țară recent devenită independentă, era gata să renunțe la armele nucleare staționate pe teritoriul său. În schimb, Rusia a garantat integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei. Iar pentru ca rușii să evidențieze și să sporească greutatea înțelegerii, au cerut ca Memorandumul să devină un document al Consiliului de Securitate al ONU. Iar ambasadorul rus care a cerut ca acest document să aibă acest statut special a fost chiar Serghei Lavrov. Așadar, cred că îmi împărtășiți opinia că cineva ca Lavrov nu poate fi de încredere și nu ar trebui să i se ofere un podium pentru își face propagandă.
Vă invit să faceți un exercițiu de previziune strategică. La orizontul anului 2030, să zicem, vedeți posibil ca Ucraina să fi devenit o țară stabilă, iar alături de țările din zona Mării Negre și a Balcanilor de Vest, să aibă șanse reale de aderare la Uniunea Europeană?
Amb. dr. Christoph Heusgen: În primul rând, cred cu tărie în rezultatul reuniunii Consiliului European de la Salonic de acum aproape 20 de ani (), când țărilor din Balcanii de Vest li s-a oferit în mod clar o perspectivă de aderare la Uniunea Europeană.
Cred, de asemenea, că Ucraina, Moldova și Georgia ar trebui să devină membre ale Uniunii Europene și trebuie să facem totul pentru a le include în familia UE. Cred că s-ar putea lua măsuri instituționale pentru ca acestea să facă parte din familie înainte de a fi încorporate pe deplin în UE. Mai exact Uniunea Europeană, Consiliul European, alte diferite organisme ar trebui să îi invite în mod regulat pe reprezentanții acestor țări la reuniunile de la Bruxelles, Luxemburg și, eventual, la Parlamentul European de la Strasbourg, astfel încât ei să simtă că fac deja parte din familie.
Dar, înainte de a deveni membri oficiali cu drept de vot, (aceste țări – n.ed.) trebuie să îndeplinească anumite criterii. Pentru că una dintre provocările Uniunii Europene este, desigur, să își păstreze coerența și să se asigure că toți membrii care fac parte din UE aderă la valorile consacrate ale acesteia. Din păcate, observăm că, în parte Polonia, dar și Ungaria, încalcă ceea ce reprezintă Uniunea Europeană și, prin urmare, trebuie să ne asigurăm că, prin includerea unor noi membri care, poate, parțial, nu sunt pregătiți să adere cu adevărat la regulile europene, nu vom contribui la slăbirea Uniunii Europene. Prin urmare, da pentru aderarea la familia europeană, cât mai curând posibil, dar membru cu drepturi depline, numai odată ce toate condițiile sunt îndeplinite.
Invazia Rusiei în Ucraina marchează un „Zeitenwende”, sau un moment de cotitură în politica mondială. În acest context, Munich Security Conference (MSC) a organizat o reuniune la București, sub titulatura Munich Leaders Meeting (MLM), în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe al României. Au participat aproximativ 75 de participanți de rang înalt, inclusiv reprezentanți guvernamentali și militari, parlamentari și reprezentanți ai societății civile și ai sectorului privat. Printre participanți s-au numărat președintele Klaus Iohannis, secretarul general al OSCE, Helga Maria Schmid, comandantul suprem aliat al NATO în Europa, generalul Christopher G. Cavoli, precum și liderul opoziției din Belarus, Sviatlana Tsikhanouskaya.
În urma MLM de la București, MSC va publica un Munich Security Brief pentru a oferi o lectură detaliată a evenimentului, împreună cu o listă actualizată de lucruri de făcut la nivel transatlantic.
