Este pentru prima dată cînd acest lucru este permis în mod oficial. Asta, deoarece, ucrainenii ortodocși sărbătoreau tradițional Crăciunul pe stil vechi. Permiterea schimbării datei sărbătorilor de Crăciun va adînci ruptura dintre cele două biserici majore din Ucraina, dintre care una este legată de Moscova
Ucrainenii sărbătoresc, în general, Crăciunul pe 7 ianuarie, la fel ca rușii sau cu alți ortodocși ce respectă calendarul iulian, pe stil vechi. Numai că anul acesta, pentru prima dată, Biserica Ortodoxă a Ucrainei (Православна церква України, PȚU) a anunțat că congregațiile pot sărbători Crăciunul și pe 25 decembrie. Decizia este una care depășește cadrul religios, avînd serioase implicații politice.
Biserica Ortodoxă a Ucrainei (PȚU), care a devenit autocefală acum aproape patru ani, îndepărtîndu-se astfel de orbita Moscovei, este considerată biserica națională, fiind recunoscută și susținută nu doar de clasa politică ucraineană ci și de o parte a lumii ortodoxe. În 2018, PȚU s-a despărțit de Biserica Ortodoxă Ucraineană (Українська православна церква, UPȚ), care deși în mai anul acesta a ieșit de sub tutela oficială a Moscovei este văzută în continuare ca fiind legată politic de regimul din Rusia.
Diferențele politice stau la baza divizării dintre aceste două biserici: PȚU, de o orientare care se poate numi occidentală, a oferit sprijin protestatarilor Maidan din 2014, atunci cînd Viktor Ianukovici a fost îndepărtat de la putere. În ultimii ani, Biserica Ortodoxă a Ucrainei a fost un susținător puternic al statalității și suveranității ucrainene, recunoașterea sa fiind doar un episod al ‘divorţului’ politic, cultural şi social dintre Kiev şi Moscova după anexarea peninsulei Crimeea în 2014, izbucnirea unui conflict între armata ucraineană şi separatiştii proruşi în estul țării, dar mai ales războiul lansat de Moscova în februarie anul acesta.
În schimb, UPȚ este în continuare apropiată de Rusia, în ciuda renunțării la subordonarea canonică față de mitropolitul Kiril al Moscovei, un susținător vehement al președintelui rus Vladimir Putin. În ultima vreme, Biserica Ortodoxă Ucraineană s-a confruntat cu razii în bisericile și mănăstirile proprii, cu confiscarea unor averi, preoți de-ai săi fiind sancționați sau chiar condamnați la închisoare. Toate acestea s-au întîmplat deoarece Serviciul de Securitate (SBU) de la Kiev a găsit și confiscat – în urma unor razii – materiale de propagandă care susțineau războiul purtat de Rusia în Ucraina.
În ce privește serbarea Crăciunului, opiniile celor două biserici sînt ireconciliabile. Biserica Ortodoxă a Ucrainei a anunțat că „va lua în considerare ce să facă în viitor și va observa îndeaproape câte congregații vor profita de oportunitatea de a sărbători pe 25 decembrie”.
În schimb, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, mitropolitul Kliment, a respins decizia PȚU, afirmând că aceasta este o dovadă a faptului că biserica rivală nu este o instituție religioasă, ci o organizație politică dornică să facă ceea ce vrea guvernul.
Viitor precar
Pînă de curînd, ortodoxia a reprezentat un liant între Rusia și Ucraina. Religia creștină a devenit una de stat, în secolul al X-lea, în ceea ce atunci se numea regatul Rusiei Kievene, care se întindea pe teritoriul actual al Belarusului, al Ucrainei și al Rusiei occidentale.
Pînă în 2019, Biserica Ortodoxă Ucraineană, aflată atunci sub jurisdicța bisericii ruse, a fost singura biserică ortodoxă recunoscută oficial în Ucraina (asta deși exista și PȚU și o altă biserică ce se separase de Moscova în 1920).
Astăzi, aproape 80% dintre ucraineni sunt creștini ortodocși. Sondajele arată că doar puțin peste jumătate dintre ei spun că a fi ortodox face parte din ceea ce înseamnă să fii cu adevărat ucrainean.
La venirea sa la putere, președintele Volodimir Zelenski – care, în treacăt fie spus, este de origine evreiască – a avut o abordare neutră față de existența celor două biserici ortodoxe în Ucraina. În 2019 el declara că credința a fost un subiect pe care familia sa nu l-a discutat niciodată la masă.
Dar invazia rusească l-a făcut să își schimbe radical părerea. Chiar la începutul acestei luni, Zelenski anunța că guvernul de la Kiev va adopta o lege care să interzică organizațiile religioase care au legături cu centrele de putere din Rusia. El a promis că „nu va permite niciodată nimănui să construiască un imperiu în interiorul sufletului ucrainean”. Proiectul de lege nu a fost încă redactat și nu este clar ce vor însemna în practică planurile președintelui Zelenski. Cu toate acestea, ținta sa este clară: Biserica Ortodoxă Ucraineană.
În opinia multor analiști, acesta ar fi un pas îngrijorător, care ar încălca libertatea religioasă a mii de cetățeni. Este puțin probabil ca guvernul de la Kiev să meargă pînă la interzicerea activității Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
În primul rând, acest lucru este extrem de dificil de pus în practică: strict legal, organizațiile religioase din Ucraina funcționează ca un mozaic de entități locale, nu ca un singur organism care poate fi vizat cu ușurință. Guvernul american a semnalat deja că se așteaptă ca guvernul ucrainean să continue să protejeze libertatea de cult. Lucru menționat de fapt și în declarația anterior amintită a lui Volodimir Zelenski, chiar dacă doar aparent în trecere: el a subliniat că guvernul de la Kiev va lua „numai măsuri legale și decizii echilibrate”.
