DE CE BISERICILE ROMÂNEȘTI DIN UCRAINA RĂMÎN FIDELE BISERICII RUSE?
O anchetă publicată de Hotnews.ro pe 8 februarie încearcă să ofere răspunsuri la această întrebare. Cum oficiali din partea Bisericii Ortodoxe Române au evitat să explice public acest subiect, în anchetă este citat istoricul Petre Guran, fost director al ICR Chișinău și fost secretar de stat în cadrul Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni.
Întîi de toate, Guran consideră că clerul care slujește în bisericile cu credincioși români (unii se consideră moldoveni, detalii mai jos) este format într-un mediu teologic în care ”distincția dintre Rusia și Ucraina nu era mare și când la Kiev se făcea teologie rusă. Oricât n-am trage noi acuma pe diferența dintre ucraineni și ruși, o bună parte din istorie, din literatură, din tot, este una comună. Acum 20 de ani un român care se ducea la Kiev nu spunea că studiază teologie ucraineană. Deci toți acești oameni, de fapt, sunt formați într-un mediu rusesc, pe un fundalul unei spiritualități rusești”, a spus Petre Guran.
Referitor la faptul că prelații români din Ucraina nu se simt atașați nici de Biserica Ortodoxă Română, Petre Guran spune că „Patriarhia Română nu este o opțiune, fiindcă este o biserică care a contribuit la Creta, care susține validitatea Sinodului din Creta care în acest moment este un punct de diviziune în lumea ortodoxă”.
Cum se va tranșa această dispută din punctul de vedere al etnicilor români din Ucraina? „Se va tranșa de la Popescu, la Ionescu, la Grigorescu, adică individual. Fiecare în parte va lua o decizie, n-are cum să se tranșeze comunitar, nu mai e în spiritul epocii. Unii vor face așa, alții vor face altfel. Unii vor spune că ortodoxia a fost trădată la Creta, alții vor spune că, dimpotrivă, ortodoxia a fost trădată pe 24 februarie 2022 (n.r.- declanșarea războiului)”, a mai explicat istoricul Petre Guran.
O STRADĂ DIN ODESA VA PURTA NUMELE LUI EMINESCU
Informația de mai sus se încadrează în contextul intensei campanii a guvernului de la Kiev de de-rusificare a țării. În timpul URSS, Mihai Eminescu a fost prezentat drept un clasic al ”literaturii moldovenești”, distinctă de literatura română, de aceea autoritățile ucrainene acceptă acum românitatea sa.
”Mihai Eminescu este un poet renumit, de talie mondială, care a respectat cultura ucraineană, viața și activitatea lui, într-o oarecare măsură, fiind legate de orașul nostru. În aces sens, Comisia Istorico-Toponimică a decis să includă numele poetului în lista denumirilor potențiale ale obiectelor toponimice ale orașului Odesa, care necesită redenumire”, se arată în motivația autorităților locale (detalii aici).
Inițiativa ca o stradă să poarte numele lui Eminescu aparține Asociației Basarabia a românilor din Odesa.
De la începutul invaziei ruse în Ucraina, numai în regiunea Transcarpatia peste 500 de străzi și-au schimbat denumirea (vezi aici).
DREPTURILE MINORITĂȚILOR INCLUSE ÎN DECLARAȚIA COMUNĂ UE – UCRAINA
Pe 3 februarie, Ucraina s-a angajat să consulte atât minoritățile naționale din țară, cât și Comisia de la Veneția în chestiuni care privesc drepturile și legea minorităților, se arată în declarația comună adoptată la summitul UE – Ucraina de la Kiev și a fost introdusă în document ca urmare a demersurilor României (conform presei române).
„UE și Ucraina și-au reiterat angajamentul de a respecta pe deplin drepturile persoanelor aparținând minorităților, așa cum sunt consacrate în convențiile ONU și ale Consiliului Europei și protocoalele aferente. În acest sens, Ucraina va continua să se consulte și să coopereze cu Comisia de la Veneția și va continua dialogul de substanță cu reprezentanții persoanelor aparținând minorităților, inclusiv asupra legislației conexe. UE este pregătită să asiste Ucraina în continuare în eforturile sale de reformă și în implementarea acestora”, se precizează în paragraful nr. 5 al Declarației comune de la Kiev, în urma celui de-al 24-lea summit UE – Ucraina.
Legea minorităților, adoptată recent de Ucraina, a stârnit nemulțumirea României, care a criticat actul adoptat, pentru că limitează drepturile minorităților.
Cu ce dezavantajează noua lege comunitățile minoritare din Ucraina? În legea minorităților adoptată de Radă pe 13 decembrie persistă prevederi care pot avea un impact negativ, prin raportare la standardele europene, susține MAE.
Printre aceste prevederi se numără:
- subzistă limbajul neclar cu privire la atribuţiile de monitorizare ale autorităţii centrale însărcinate cu implementarea politicii de stat în domeniul minorităţilor naţionale în legătură cu activităţile asociaţiilor civice ale minorităţilor naţionale;
- nu există nicio prevedere privind utilizarea limbii materne în relația cu autoritatea judecătorească;
- persistă neclarități privind aplicarea concretă a prevederilor privind utilizarea limbilor minoritare în administrație, în zonele locuite în mod tradițional de persoane aparținând minorităților naționale și la cererea acestora, precum și a celor care reglementează că informațiile de interes general (anunțuri, care, printre altele, conțin o ofertă publică de încheiere a unui contract, plăcuțe informative, indicatoare, panouri, mesaje, inscripții și alte informații textuale, vizuale și audio amplasate public care sunt utilizate sau pot fi utilizate pentru a informa un număr nelimitat de persoane despre bunuri, lucrări, servicii, anumite entități comerciale, funcționari, angajați ai întreprinderilor sau autorităților de stat, organismelor locale de autoguvernare) sunt dublate în limba minorității naționale (comunității) printr-o hotărâre a consiliilor sătești, comunale, orășenești;
- dreptul de a-și manifesta religia sau credința nu beneficiază, în continuare, de o prevedere distinctă, fiind inclus doar în articolul referitor la dreptul la libertatea de exprimare;
- subzistă lipsa clarității asupra modului de a decide care organizație este reprezentativă pentru o minoritate atunci când, de exemplu, există mai multe asociații constituite în cadrul aceleiași minorități naționale;
- nu este clarificată problema asigurării resurselor financiare pentru traducerea informațiilor referitoare la evenimentele artistice și culturale, atunci când este necesară asigurarea traducerii în limba de stat;
- subzistă chestiunea lipsei de finanțare pentru asociațiile reprezentative ale minorităților naționale, fiind prevăzută doar posibilitatea finanțării punctuale pe bază de proiecte și pe bază competitivă, în limitele bugetului alocat anual în acest scop.
