În timp ce Budapesta consideră că ”etnici maghiari mor în războiul din Ucraina (…) iar UE ar trebui să respecte asta”, Bucureștiul nu are nici o reacție pe acest subiect.
În cele mai multe dintre diminețile de vineri, premierul ungar Viktor Orbán acordă un interviu la unul dintre posturile de radio de stat. Deoarece presa independentă nu a mai avut șansa să-l intervieveze de mai mulți ani, aceste interviuri săptămînale la radio reprezintă singura ocazie de a afla ce crede Orbán despre evenimentele la zi, cum își vede adversarii, ori să vorbească despre actualitate, relatează Telex.hu.
În ultima sa intervenție, de la sfîrșitul săptămînii trecute, Viktor Orbán și-a exprimat – printre altele – regretul că în discursul public maghiar nu este prezentat aproape deloc faptul că în războiul din Ucraina sînt prezenți și etnici maghiari din Transcarpatia, care – conform premierului ungar – ”au fost înrolați, duși pe front și au murit acolo”.
„Sîntem singura țară din Uniunea Europeană care nu are nici (populație) ucraineană, nici rusă, și totuși oamenii noștri mor în război. Ne numărăm printre victime, iar Bruxelles-ul ar trebui să respecte acest lucru”, a declarat Viktor Orbán.
O agendă delicată…
Desigur, declarația lui Viktor Orbán se poate citi în cheie politicianistă (adică făcută pentru a atrage atenția asupra implicării sale într-un subiect delicat) sau geopolitică (legată de atitudinea cel mai adesea neutră a Budapestei în ce privește susținerea cauzei ucrainene). Însă, dincolo de toate acestea, subiectul minorității maghiare din Transcarpatia (Ucraina) preocupă constant opinia publică din Ungaria. Iar, în comparație cu România, agenda ungaro-ucraineană pe tema minorităților etnice este una mult mai complexă și mai sensibilă. Există o serie întreagă de probleme, care au început în 2011 cu politica Budapestei de a acorda cetățenie și pașapoarte etnicilor maghiari (în condițiile în care Kievul nu recunoaște dubla cetățenie), a continuat cu legea ucraineană a educației din 2017 (care restrîngea dreptul la folosirea limbii materne) și care mai include ”ingerințele” Budapestei în alegerile parlamentare și locale din Ucraina (2019-2020) pentru a ajunge acum la influența ”soft” sau economică a Moscovei asupra Ucraine, precum și ”operațiunile hibride, ostile ale Rusiei destinate să provoace un conflict între Kiev și Budapesta pe tema etnicilor maghiari din Transcarpatia” (detalii aici).
Așa se poate explica că la sfîrșitul anului 2021, cu cîteva luni înainte de invazia rusă, 41,4% dintre ucraineni credeau că politica actuală a Ungariei față de minoritatea maghiară care locuiește în Transcarpatia – în special în ce privește finanțarea școlilor, a profesorilor ca și subvențiile pentru antreprenori – „are ca scop pregătirea unei posibile anexări și ocuparea acestor teritorii de către Ungaria” (conform unui sondaj realizat de Institutul internațional de sociologie de la Kiev, citat aici.
Totodată, în august 2022, 33% dintre ucrainenii intervievați într-un alt sondaj declarau că există o amenințare din partea Ungariei, care ar putea folosi „cartea etnică” drept pretext pentru a diviza societatea ucraineană și a pregăti un atac, așa cum a făcut Rusia. Totodată, însă, același număr de ucraineni credea că nu este cazul pentru așa ceva. Oricum, după cum am mai scris, există și se practică manipulări publice pe tema minorității maghiare din Ucraina. Într-un articol de tip fact-checking publicat tot de către Telex.hu se vede cum o declarație controversată a unui politician rus – conform căruia etnicii maghiari sînt înrolați forțat de către Kiev, însă odată ajunși pe front aceștia se pot preda forțelor ruse, Moscova urmînd să îi trimită apoi cu avionul la Budapesta – este preluată de mai multe medii naționaliste din Ungaria și amplificată. Guvernul ungar nu a putut decît să nege ulterior așa ceva.
… și una restrînsă
Dacă lăsăm deoparte agitația și reacțiile politice la subiectul adoptării de către Rada de la Kiev a unei noi legi a minorităților etnice, la noi subiectul comunităților de români din Ucraina este aproape inexistent.
Chiar săptămîna trecută, Gheorghe Cârciu, șeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, DRP, a fost într-o vizită oficială în Transcarpatia, dar nu s-a comunicat mare lucru despre asta. Avem promisiunea unui interviu, cu mai multe detalii.
Și pentru că am început acest articol cu întrebarea ”dacă mor și etnici minoritari?” în războiul din Ucraina, răspunsul este evident ”da”. Publicația online de limba română Bucpress.eu, care apare la Cernăuți, citează constant informații din partea Centrului Teritorial Regional de Recrutare și Sprijin Social, care publică date despre militarii din zona Cernăuți care au murit în războiul din Ucraina. (vezi spre exemplu aici, aici sau aici). În cazul unora dintre ei se arată explicit că sînt etnici români.
