Vechea Prefectură din Târgu Mureș a fost trecută neregulamentar în proprietatea composesoratului condus de Ferenc Péter, președintele Consiliului județean Mureș, se arată într-o investigație publicată de Atlatszo.ro. Péter ar fi putut să obțină clădirea pentru Consiliul Județean, sau să o lase în proprietatea orașului. Dar a ales proprietatea privată
Un conflict neobișnuit se pregătește între doi binecunoscuți politicieni maghiari: instanța va decide care dintre ei poate administra o clădire istorică din centrul municipiului Târgu Mureș în valoare de cel puțin jumătate de milion de euro.
Unul dintre ei este Zoltán Soós, primarul din Târgu Mureș, ales în septembrie 2020, după 20 de ani de domnie a primarului Dorin Florea. Celălalt este Ferenc Péter, ales deja pentru a doua oară în fruntea Consiliului Județean Mureș și care a susținut explicit alegerea lui Zoltán Soós ca primar.
Clădirea istorică din perioada barocă este Vechea Prefectură sau Casa Scaunului de pe strada Bolyai nr. 5. Valoarea sa reală este de câteva ori mai mare decât cea oficială de jumătate de milion de euro, ne-au confirmat surse locale și profesionale. De cincizeci de ani, clădirea este folosită de artiști, cuprinzând ateliere și spații de expoziție. Cel mai cunoscut dintre aceste ateliere este Studio B5 al lui József Bartha. Bartha ne-a povestit că el a intrat în clădire în timpul revoluției și și-a rezervat un spațiu acolo.
Informațiile noastre actuale arată că clădirea este proprietate de stat încă din 1876. Înainte de această dată a fost sediul Scaunului Mureș, predecesoruli legal al județului Mureș-Turda, și probabil a servit și ca sediu al Composesoratului Scaunul Mureș. Acest vechi composesorat cel mai probabil a și finanțat reconstrucția și extinderea clădirii în anii 1744-45 și 1838.
Tocmai din aceste cauze istorice este de interes și experiența profesională a celor doi politicieni: Zoltán Soós este arheolog, expert în conservarea patrimoniului, iar până în 2020 a fost director al Muzeului Județean Mureș, iar Ferenc Péter a fost primar al orașului Sovata între 2000 și 2016, și este președintele Composesoratului Mureșul, înregistrată în mai 2000.
În cazul în care cei doi politicieni nu vor să ajungă la închisoare sau măcar într-un proces penal pentru permiterea sau facilitarea transferării în proprietate privată a unei clădiri de patrimoniu de proprietate publică, vor trebui să clarifice în contencios administrativ al cui este clădirea: al orașului sau al composesoratului. Fiindcă din octombrie anul trecut, clădirea este înscrisă în cartea funciară pe numele Composesoratului Mureșul cu sediul în Sovata.
Din câte știm în momentul de față, această procedură s-a realizat în mod abuziv
Composesoratul reînființat în urmă cu mai bine de douăzeci de ani, este, din punct de vedere juridic, o asociație, ceea ce înseamnă că activele sale sunt proprietate privată. Cu toate acestea, nici composesoratul nu poate schimba funcția culturală a clădirii, funcție pe care o are de cel puțin 25 de ani, ne-a declarat József Bartha, referindu-se la informațiile oferite de avocatul contactat de către artiști.
Artiștii care își desfășoară activitatea în Vechea Prefectură sunt interesați, în primul rând, să rămână acolo sau într-o locație la fel de centrală, cu o chirie la fel de avantajoasă ca cea pe care o plătesc orașului de cel puțin 25 de ani. Ei plătesc și facturile de utilități, motiv pentru care acum nu mai stau aproape niciodată acolo: nu pot să încălzească încăperile cu pereții de jumătate de metru grosime care uneori se udă din cauza amenajării proaste a străzii, a declarat József Bartha, șeful B5 Studio. De ani de zile, el cere municipalității să transfere contractul de închiriere a spațiului de pe numele său pe cel al fundației sale, pentru a putea folosi banii din proiecte și granturi pentru a acoperi cheltuielile de utilități și de întreținere.
Singura modificare cu care a venit orașul este entitatea contractantă. Timp de zeci de ani, chiria a fost plătită societății de administrare a proprietăților orașului, Locativ SA; din 2021, artiștii au plătit către SPUM, un serviciu public al primăriei. În acest an, orașul a venit cu o firmă nouă. De la jumătatea lunii ianuarie, clădirea istorică, care de-altfel necesită renovare, este administrată de Centrul de Cultură și Artă Târgu Mureș. În momentul în care Centrul a preluat administrarea clădirii, a și izbucnit scandalul transferării dreptului de proprietate.
Conflictul de interes dintre cei doi politicieni este ceva obișnuit, în sensul că niciunul dintre ei nu vrea să vorbească despre acesta. Cazul a fost adus în atenția noastră de mai multe persoane din Târgu Mureș. Ne-au pus la dispoziție documente care nu au fost încă publicate în presă, deși cazul a fost deja semnalat în lunile ianuarie și februarie în presa locală. De aici știm care este poziția celor doi politicieni.
Rătăciți printre cuvinte
Ce înseamnă Nemes Marosszék birtokos közönsége? – ne-am întrebat la mijlocul lunii februarie, când o sursă care a solicitat anonimatul ne-a trimis următorul fragment de registru funciar. Literalmente astăzi ar însemna: Publicul secui posesor al Nobilului Scaun al Mureșului, iar un sens mai aproape de original ar fi Comunitatea proprietarilor secui de teren al nobilului Scaun al Mureșului.
Din numărul topo, suprafața și descrierea (casă de piatră cu 28 de încăperi), am văzut că aceasta este într-adevăr prima pagină din vechiul registru cadastral al clădirii contestate.
Între timp, citisem deja în presa locală despre ciudatul caz imobiliar: Composesoratul Mureșul din Sovata a trecut pe numele său Vechea Prefectură din Târgu Mureș. Presa românească a catalogat-o drept o afacere suspectă și a publicat scrisoarea deschisă cu întrebările consilierilor locali ai Partidului Oamenilor Liberi (POL) din Mureș.
Székelyhon a încercat să găsească o explicație, discutând cu topograful și expertul cadastral Botond Rákossy pentru a afla cum a putut înregistra composesoratul pe numele său o proprietatea publică, în condițiile în care clădirea este administrată de municipalitate cel puțin din 1999, primăria o închiriază artiștilor, iar hotărârea guvernului Năstase din 2002 a inclus-o în inventarul orașului. Rákossy, autor al unei cărți despre cele mai absurde 101 încheieri de carte funciară, și la câteva zile distanță și Ferenc Péter, au dat în mare aceeași explicație: orașul pur și simplu a omis să înscrie clădirea în cadastru din 2002 încoace.
Dar, în timp ce Ferenc Péter susține că transferul clădirii în proprietatea actualului composesorat s-a putut realiza doar pentru că în cartea funciară composesoratul figurează ca unic proprietar încă din 1915, nefiind menționată nici măcar naționalizarea, Rákossy spune că
composesoratul ar fi trebuit să inițieze o procedură de restituire.
Cu alte cuvinte, composesoratul ar fi trebuit să ceară clădirea de la primărie, arătând prin ce contract sau lege a intrat în posesia vechiului composesorat, care a fost apoi lichidat prin naționalizare după 1946. În cazul în care cererea este considerată validă, primăria emite o decizie de restituire sau un titlu de proprietate, cu care composesoratul actual se prezintă la oficiul de cadastru pentru a-și înregistra proprietatea asupra clădirii. În cazul în care primăria refuză restituirea, composesoratul poate merge în instanță și revendica proprietatea.
Angajații oficiului de cadastru nu pot stabili singuri succesiunea juridică dintre vechiul și noul composesorat și nu pot transfera dreptul de proprietate asupra clădirii fără un titlu de proprietate sau o decizie de restituire, ne-a confirmat Botond Rákossy. În teorie, un astfel de transfer cvasi-automat e posibil dacă succesiunea este declarată printr-o hotărâre judecătorească, ne-a spus un jurist.
Ferenc Péter susține că composesoratul are o astfel de hotărâre judecătorească pe baza căreia biroul de cadastru a corectat pur și simplu numele anterior, Composesoratul Scaunul Mureș, cu noul nume, Composesoratul Mureșul. (După cum s-a dovedit ulterior, acest lucru nu este adevărat: oficiul de cadastru a transcris numele pe baza unei declarații a chiar președintelui Péter.) În plus, acesta a liniștit opinia publică, asigurând că clădirea va continua să servească comunitatea locală, în armonie cu obiectivele municipiului Târgu Mureș.
Această armonie a fost întărită de primarul Zoltán Soós, care a susținut că imobilul nu a fost niciodată proprietatea orașului. A și stricat însă puțin armonia, spunând că va da în judecată oficiul de cadastru pentru a anula înscrierea composesoratului ca proprietar și ca instanța să atribuie clădirea orașului. Întrucât primarul Soós nu a răspuns la solicitările noastre repetate, am aflat de la juriștii noștri că, în virtutea utilizării clădirii timp de zeci de ani, Soós trebuie să inițieze un proces din oficiu pentru a obține proprietatea asupra clădirii.
