LIMBA DE STAT ÎN MOLDOVA. DECIZIA PREȘEDINTEI
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a promulgat, pe 22 martie, Legea cu privire la utilizarea sintagmei «limba română» în documentele oficiale din această țară. ”Această lege confirmă un adevăr istoric și incontestabil: limba de stat a Republicii Moldova este cea română. Îmi doresc ca limba română să ne unească pe toţi cei care trăim aici şi cărora ne este drag acest pământ. Noi, alături de alţi peste douăzeci şi şapte de milioane de oameni de pe glob, vorbim limba română, una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene”, a declarat Sandu, conform Agerpres.
Totodată, Maia Sandu a mai subliniat că „cei care ne-au zis decenii la rând că noi, cetăţenii Republicii Moldova, vorbim limba ‘moldovenească’ şi nu româna – au urmărit un singur lucru: să ne dezbine. Şi aceasta pentru că, odată ce ai divizat un neam, îl poţi subjuga şi controla mai uşor. Un popor dezbinat nu reprezintă o forţă unită, care să se poată proteja. Nu de lingvistică şi-au bătut capul cei care au încercat să ne divizeze, ci de cum să ţină blocată Moldova într-o veşnică ceartă naţională”, a subliniat Maia Sandu.
DISPUTE CHIȘINĂU – MOSCOVA. PE TEMA LIMBII
Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene de la Chișinău a reacţionat pe 22 martie la declaraţiile purtătoarei de cuvînt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, privind înlocuirea în legislaţie a sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română”. Autoritățile de la Chișinău fac apel către Moscova să nu se mai amestece în „treburile interne” ale țării.
MAEIE spune, într-un mesaj postat pe Facebook, că declarațiile Mariei Zaharova reprezintă o ingerință în treburile interne ale Republicii Moldova. ”Este dreptul nostru suveran de a decide cum numim limba pe care o vorbim și nu acceptăm lecții de istorie. Reiterăm apelul către partea rusă de a nu admite ingerințe în treburile interne ale țării noastre”, arată Ministerul de Externe al Republicii Moldova.
Cu două zile mai înainte, Maria Zaharova s-a declarat deranjată de o declaraţie a ministrului român de Externe Bogdan Aurescu, care a spus, pe 20 martie, la Bruxelles, că aşa-numită limbă moldovenească nu există, ci este un construct artificial creat de Uniunea Sovietică şi folosit apoi de Rusia în scopuri propagandistice. Purtătoarea de cuvînt a Ministerului rus de Externe a venit cu o replică, spunînd că pe logica expusă de Aurescu și ministrul român de externe poate fi numit o „construcţie artificială”, relateză G4Media.
MAI PUȚINĂ ROMÂNĂ ÎN ȘCOLILE DIN UCRAINA
De la 1 septembrie 2023, intră în vigoare noua Lege a educației din Ucraina, cu prevederi referitoare și impact major asupra studierii în limbile minorităților etnice care sînt recunoscute oficial la nivelul Uniunii Europene. Este vorba, în acest caz, de minoritățile română, maghiară și polonă.
Cele mai multe dintre școlile cu predare în limba română vor trebui să-și adapteze planul de învățămînt în acord cu noile prevederi legale. Astfel, din clasa I-a începe să se studieze limba ucraineană, iar începând cu clasa a 5-a, minimum 20 la sută dintre discipline (respectiv cel puțin 3 materii) vor fi predate în limba ucraineană, iar această cotă lingvistică va crește ulterior, de-a lungul claselor de liceu, pînă la cel puțin 80 la sută, a declarat Minu Pavalachi, șeful Direcției de Învățământ a comunei Herța, potrivit Agenției BucPress din Cernăuți.
Noile manuale ce vor fi folosite din toamnă, ar urma să fie tipărite la sfîrșitul lunii aprilie. Părinții urmează să decidă prin vot ce materii vor fi studiate în limba ucraineană. Apoi vor avea loc consultări cu cadrele didactice și cu părinții elevilor pentru a decide împreună care discipline vor fi predate în ucraineană și care în limba română, deciziile urmînd a fi trimise centralizat către ministerul educație, care va stabili numărul necesar de manuale.
Pavalachi susține că toate cadrele didactice și primăriile sunt obligate să respecte prevederile legii. În școlile finanțate de statul ucrainean părinții nu se pot opune acestui proces, cu toate că mulți și-ar dori să păstreze sistemul de învățământ integral în limba română.
În ciuda faptului că majoritatea părinților sunt nemulțumiți de actuala situație, unii susțin „că nu este cea mai rea idee”. Totuși, Minu Pavalachi consideră că noua legislație va afecta învățământul în limba maternă, ”căci de la un an la altul elevii vor vorbi tot mai mult în ucraineană și tot mai puțin în română”. Păvălachi consideră că devine important rolul profesorilor de limba română care vor trebui să acorde mai multă atenție predării acesteia.
Întrebat de jurnalista cernăuțeană Tatiana Panțâr ce ar trebuie să facă părinții români care nu sunt de acord cu acest nou sistem de învățământ impus de stat, Minu Pavalachi a spus că nimic nu mai poate fi făcut la nivel individual pentru că profesorii și conducerea școlilor sînt nevoiți să respecte legile în vigoare, adăugînd că predarea tuturor disciplinelor în limba română este permisă doar în școlile private.
În Ucraina nu există nicio școală privată finanțată de către Guvernul României, în timp ce în regiunea Transcarpatia există o serie de școli finanțate de Ungaria.
