Comitetul consultativ al Consiliului Europei (CoE) a publicat un raport cel mai adesea apreciativ, dar pe alocuri și critic, în ceea ce privește situația minorităților naționale de la noi din țară
Un cadru juridic și politic solid protejează drepturile minorităților naționale din România, iar cele 20 de minorități naționale recunoscute primesc un sprijin financiar generos pentru promovarea și protejarea culturii proprii și participă la mecanisme de decizie politică.
Cu toate acestea, o serie de aspecte trebuie abordate, cum ar fi nesiguranța cu privire la viitoarea punere în aplicare a dreptului de a utiliza limbile minoritare, discriminarea romilor în educație și necesitatea de a investiga și sancționa comportamentul necorespunzător al poliției împotriva minorităților naționale.
Acestea sînt cîteva din principalele concluzii ale unui Aviz privind România publicat pe 5 septembrie de către Comitetul consultativ al Consiliului Europei privind Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale.
În urma recensământului populației efectuat în 2022, în cadrul căruia persoanele aparținând minorităților naționale au putut să își indice apartenența etnică și lingvistică, s-a constatat o scădere a numărului etnicilor minoritari. Această scădere conduce la nesiguranță cu privire la viitoarea punere în aplicare a dreptului de a utiliza limbile minorităților în administrație, în fața instanțelor și în domeniul semnelor publice, deoarece utilizarea drepturilor lingvistice este supusă unei cerințe ca numărul persoanelor aparținând unei minorități naționale să nu scadă sub 20% în municipalitățile în cauză.
Comitetul consultativ îndeamnă autoritățile române să dea dovadă de prudență în aplicarea pragului de 20 % și recomandă utilizarea suplimentară a unui număr absolut ca prag alternativ. De asemenea, Comitetul regretă faptul că guvernul nu a adoptat încă formularele administrative bilingve prevăzute de legislația în vigoare.
Comitetul consultativ subliniază faptul că pandemia Covid-19 a dus la un regres semnificativ în mai multe domenii care privesc minoritatea romă. Copiii romi au fost afectați în mod disproporționat de impactul negativ al închiderii școlilor asupra participării educaționale, iar segregarea în educație persistă.
În plus, comportamentul necorespunzător al poliției și utilizarea excesivă a forței împotriva romilor continuă să fie o problemă și acestea au fost exacerbate în timpul pandemiei, când romii au fost folosiți inclusiv ca țapi ispășitori pentru răspândirea virusului. Comitetul consultativ îndeamnă autoritățile să investigheze și să sancționeze în mod eficient cazurile de comportament necorespunzător al poliției, în special împotriva romilor, și să consolideze eficiența mecanismelor de supraveghere și a formării pentru a preveni prejudecățile rasiale în rândul poliției.
În același timp, se constată că “România prezintă încă o rată ridicată de căsătorii ale minorilor, care au loc în principal în comunitățile rurale de romi. Observatorii critică reticența generală a autorităților de a interveni în cazuri de presupusă căsătorie forțată sau violență sexuală, întrucât actele de violență comise împotriva fetelor rome sunt în mod obișnuit atribuite „practicilor culturale” specifice comunităților lor și ignorate din acest motiv”.
Raportul constată pe un ton critic că aromânii, ca și ceangăii, nu posedă încă statutul de minoritate recunoscută oficial.
Raportul spune: ”Autoritățile alocă resurse limitate pentru promovarea culturii aromâne ca „parte a patrimoniului cultural românesc”. Dar autoritățile își mențin poziția conform căreia aromânii nu aparțin unei alte etnii decât cea română și că aromâna este doar un dialect al limbii române. Totuși, ”reprezentanții aromânilor nu consideră suficient sprijinul acordat de autorități pentru „a păstra elementele esențiale ale identității lor, și anume limba, tradițiile, moștenirea culturală și religia”. Ei își exprimă dorința puternică de a fi recunoscuți ca minoritate națională, deoarece consideră că în sistemul românesc aceasta este singura modalitate de a atinge nivelul de protecție de care au nevoie”.
Pe de altă parte, autoritățile investesc fonduri considerabile în promovarea dialogului intercultural. În timp ce antisemitismul și, în special, antițiganismul persistă în societate, marea majoritate a populației României nu percepe o distanță între români și maghiari la nivel individual. Cu toate acestea, la nivel politic, mai multe evenimente au declanșat dezbateri aprinse cu privire la interpretări diferite ale istoriei și la utilizarea steagurilor și imnurilor.
Comitetul consultativ recunoaște că sistemul bine stabilit de predare în și a 12 limbi minoritare continuă să funcționeze. Cu toate acestea, există o lipsă de profesori, în special a profesorilor de la materii specifice materiilor minorităților. Autoritățile au depus eforturi pentru a îmbunătăți reprezentarea minorităților naționale în materialele educaționale și au inclus informații despre culturile minoritare și despre Holocaust. Cu toate acestea, trebuie să facă mai mult în ceea ce privește istoria și situația actuală a minorităților romă și evreiască.
În cele din urmă, avizul recunoaște că persoanele aparținând minorităților naționale se bucură de un grad bun de participare prin intermediul Consiliului Minorităților Naționale și al locurilor rezervate în Parlament. Cu toate acestea, sunt încă necesare îmbunătățiri în ceea ce privește aspecte precum reprezentarea redusă a romilor în Parlament și echilibrul de gen.
Avizul, care a fost publicat împreună cu comentariile autorităților române, include o serie de recomandări care urmează să fie luate în considerare de către Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei în vederea unei urmăriri adecvate.
Detalii despre Convența Cadru privind protejarea minorităților naționale în România se găsește aici https://www.coe.int/en/web/minorities/romania
