Războiul armat din Ucraina este completat și de o ”dispută” mai puțin vizibilă la nivel religios. O decizie mai veche a unei mitropolii din cadrul Bisericii Ortodoxe Ucrainene arată o posibilă soluție privind biserica de care țin cei mai mulți dintre etnicii români din Ucraina.
Am scris deja despre adoptarea în primă lectură, de către Rada de la Kiev, pe 19 octombrie, a unui proiect de lege care dacă va intra în vigoare va permite scoaterea în afara legii a organizațiilor religioase care sînt legate canonic de state recunoscute prin lege ca agresoare sau care ocupă o parte din teritoriul Ucrainei.
Proiectul de lege vizează, evident, Biserica Ortodoxă Ucraineană (Українська православна церква, UPȚ
), care pînă de curînd a fost supusă canonic Patriarhiei Moscovei, care acum insistă însă că nu are legături cu Rusia. De această biserică țin și cei mai mulți dintre etnicii români din Ucraina.
Însă, conform unei informații oferită de fostul deputat Vlad Cubreacov
, un bun cunoscător al lumii bisericești, situația poate găsi o soluție în contextul unei decizii din 2022 a Înaltpreasfințitului Mitropolit Mark Petrovții de Hust și Vinogradov (regiunea Transcarpatia), care i-a anunțat oficial pe preoții români din protopopiatul Slatina (Solotvino) că eparhia sa nu are nimic împotriva aderării libere a acestor clerici la Patriarhia Română (BOR).
”Opinia noastră este că toți românii ortodocși din Ucraina (în principal din regiunile Transcarpatică, Cernăuți și Odesa) care s-au aflat anterior sub omoforul Bisericii Ortodoxe Ucrainene, derivată a Patriarhiei Moscovei, trebuie să să organizeze într-un cult religios distinct – Biserică Ortodoxă Română din Ucraina și să ceară oblăduirea Patriarhiei Române, pentru a putea fi în comuniune canonică și euharistică cu ansamblul Ortodoxiei și pentru a ieși din logica războiului canonic ruso-ucrainean. Legislația Ucrainei este favorabilă unei asemenea soluții înțelepte, pragmatice și corecte atât din pespectiva dreptului canonic, cât și din perspectiva dreptului european în domeniul libertății religioase și de conștiință”, consideră Cubreacov.
Trebuie spus că tot Vlad Cubreacov este cel care a anunțat primul despre o scrisoare trimisă de Mitropolitul Vladimir al Chișinăului și întregii Moldove (biserica ortodoxă din R. Moldova care aparține canonic de Biserica Rusă) Patriarhului rus Kiril în care se plîngea de problemele cauzate de către războiul dus de Rusia în Ucraina, printre care și faptul că tot mai multe parohii se desprind și trec la Mitropolia Basarabiei, cea care ține canonic de Biserica Ortodoxă Română. (detalii aici
și aici
).
Numeroși etnici români din Ucraina sînt legați tradițional de UPȚ. Conform unui sondaj realizat de către Institutul de Studii Politice și Capital Social
, cu sediul la Cernăuți, cam jumătate dintre membrii comunității românești din Ucraina au declarat că frecventează serviciile divine în limba română la Biserica Ortodoxă Ucraineană (UPȚ). Alți 29% dintre respondenți au precizat că sînt creștini, dar nu frecventează servicii divine.
Totodată, conform unei analize
a Laboratorului de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS) din București, în colaborare cu Laboratorul de Sociologie și Geopolitica Religiilor, Kievul nu s-ar opune în niciun fel la revenirea parohiilor românești din Ucraina la comuniunea directă cu Patriarhia Română.