Biserica Ortodoxă Ucraineană (PȚU) a reacționat după ce Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a decis să susțină crearea unei structuri religioase românești în Ucraina. PȚU îndeamnă la dialog, dar consideră că apariția unor biserici subordonate altor țări ar putea ”crea o schismă”. O poziție oarecum similară are și biserica ucraineană care s-a desprins juridic de Patriarhia Moscovei
Sinodul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (Православна церква України, PȚU), autocefală, a decis să trimită scrisori Patriarhului Ecumenic Bartolomeu și Patriarhului României, Daniel, în care să își expună poziția față de recenta decizie a Sinodului Bisericii Ortodoxe Române de a susține înființarea unei Biserici Ortodoxe Române în Ucraina (detalii aici).
Chiar dacă în decizia sa de pe 7 martie Sinodul PȚU folosește un limbaj atent și nuanțat, mesajul său este însă clar: BOR nu are dreptul canonic de a susține înființarea unei biserici românești pe teritoriul Ucrainei.
”Unul dintre principiile fundamentale ale ordinii și organizării canonice a Bisericii Ortodoxe este că fiecare Biserică Ortodoxă locală are jurisdicție exclusivă pe teritoriul său canonic. (…) În conformitate cu rînduiala canonică și definiția Tomosului privind autocefalia Bisericii Ortodoxe din Ucraina, numai aceasta are jurisdicție canonică asupra întregului teritoriu recunoscut internațional, inclusiv recunoscut de statul român, al Ucrainei”, se arată în mesaj.
PȚU reamintește că opinia sa în ceea ce privește biserica de care să aparțină etnicii români din Ucraina a fost exprimată încă din iulie 2019, cînd s-a propus constituirea unui vicariat ortodox al Bisericii Ortodoxe a Ucrainei ”pentru organizațiile religioase (comunități religioase și mănăstiri) din Ucraina cu număr predominant de etnici români”. Această propunere, care se bazează pe un model existent în România, respectiv existența unui Vicariat ortodox ucrainean, în cadrul BOR și cu sediul la Sighetu Marmației, a fost întîmpinată însă cu reticență de către etnicii români din Ucraina.
Aceștia, în mare majoritate, țin de Biserica Ortodoxă Ucraineană (Українська православна церква, UPȚ), care pînă la atacul Rusiei asupra Ucrainei, început în februarie 2022, ținea din punct de vedere canonic de Patriahia Moscovei. În noul context creat de război, în mai 2022 UPȚ decide să iasă de sub tutela oficială a Moscovei și să devină biserica autocefală; cu toate acestea, Kievul vede în continuare UPȚ ca fiind legată politic de regimul din Rusia.
Interesant este că, tot pe 7 martie, departamentul de informare și educație al UPȚ a emis un comentariu în legătură cu decizia BOR, pe care a primit-o cu ”surprindere și îngrijorare”.
„Decizia Sfîntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române cu privire la intenția de a-și extinde structura pe teritoriul canonic al Bisericii Ortodoxe Ucrainene ne-a surprins și ne-a îngrijorat, considerînd-o în contradicție cu organizarea canonică a vieții bisericești, care se construiește pe principii teritoriale, nu naționale.
Avînd în comunitatea noastră parohii vorbitoare de limba română, Biserica Ortodoxă Ucraineană apreciază prezența lor, deoarece evidențiază natura universală a Bisericii. Facem tot posibilul pentru ca credincioșii vorbitori de limba română să se simtă confortabil în cadrul Bisericii noastre, avînd libertate deplină în desfășurarea slujbelor în limba română și păstrarea tradițiilor lor național-spirituale.Relațiile dintre Biserica Ortodoxă Română și Biserica Ortodoxă Ucraineană au fost întotdeauna calde și constructive, așa că sperăm că decizia luată de partea română va fi reconsiderată și nu va întuneca relațiile tradițional bune dintre Bisericile noastre”, se arată în comunicat. (Traducerea a fost efectuată de către Bucpress.eu)
Implicații pe termen lung:
Pînă acum, opțiunea de a adera la o structură care din punct de vedere canonic să țină de Biserica Ortodoxă Română a fost doar o perspectivă teoretică pentru etnicii români din Ucraina.
Conform unui sondaj realizat de către Institutul de Studii Politice și Capital Social de la Cernăuți, circa 61% dintre respondenți considerau că este o idee bună deschiderea unor lăcașe de cult în regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa de către Biserica Ortodoxă Română, iar 35% au ales să nu răspundă la această întrebare.
Decizia din 29 februarie 2024 a Sinodului BOR, de a susține înființarea unei structuri religioase numită Biserica Ortodoxă Română din Ucraina, face posibil de acum acest lucru, mai ales dacă există și acord politic între Kiev și București în acest sens.
Nu va fi însă un proces simplu și nici rapid. În primul rînd, este un lucru extrem de dificil de pus în practică: strict legal, organizațiile religioase din Ucraina funcționează ca un mozaic de entități locale, nu ca un singur organism care poate fi vizat cu ușurință.
Așadar, deciziile de aderare la o biserică ce ține de BOR vor fi individuale, la nivel de parohie.
Cel mai probabil, se va întîmpla ce se întîmplă acum în Republica Moldova, unde se înregistrează un număr crescînd de parohii care trec la Mitropolia Basarabiei, renunțînd la apartenența la Patriarhia Rusă care sprijină public războiul din Ucraina. Motivele sînt de mai multe feluri: fie patriotismul și revenirea la ”credința neamului românesc” sau restabilirea unui adevăr istoric, fie faptul că se oferă sprijin financiar (salarii pentru preoți, susținerea familiilor, neplata taxelor bisericești etc).
