Într-o recentă notă informativă, Bucureștiul a solicitat Comitetului de Miniștri al CEDO să închidă examinarea cazului László Tőkés, în care România a fost condamnată pentru încălcarea Convenției privind drepturile omului în ce privește libertatea de exprimare.
La sfîrșitul lunii trecute, Guvernul de la București a trimis o Notă informativă prin care solicită Comitetului de Miniștri al Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) să ia act de faptul că, potrivit unei scrisori din 19 aprilie 2024, Tribunalul Județean Bihor a informat că, pînă la data respectivă, reclamantul László Tőkés nu a solicitat revizuirea unor decizii civile (nr. 1335/27.11.2015 și 251/A/CA/06.02.2017).
”Avînd în vedere cele de mai sus, Guvernul reiterează solicitarea sa amabilă către Comitet de a lua în considerare informațiile conținute în Raportul de acțiune și în prezenta notă și să declare că România și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul art. 46, paragraful 1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și solicită respectuos închiderea examinării celor două cazuri menționate”, se arată în notă.
Poziția guvernului României vine în contextul în care, în anul 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că, în cazul László Tőkés împotriva României, România a încălcat articolul 10 al Convenției, privind dreptul la libertatea de exprimare.
Potrivit deciziei CEDO (vezi mai jos), magistrații au reținut că pe 18 iunie 2014 László Tőkés, pe atunci europarlamentar, a afișat steagul secuiesc pe clădirea care găzduia biroul său din Oradea. Pe 20 august 2014, poliția locală din Oradea l-a sancționat contravențional cu avertisment pentru afișarea unui steag în scopuri publicitare fără a obține în prealabil acordul primăriei cu privire la materialele publicitare, așa cum este prevăzut de legea 185/2013. Poliția locală i-a cerut să dea jos steagul.
László Tőkés a contestat procesul verbal de sancționare la Judecătoria Oradea, și apoi la Tribunalul Bihor, ambele instanțe menținându-l. Instanțele românești au arătat că Ținutul Secuiesc este o regiune istorică și etnografică a Transilvaniei, în România, găzduind majoritatea limbilor maghiare din Transilvania, iar secuii reprezintă majoritatea populației locale. În România, maghiarii sunt recunoscuți ca minoritate națională prin Legea cu privire la statutul minorităților, iar secuii sunt un grup etnic în cadrul minorității maghiare.
Arborarea steagului s-a făcut pentru a atrage atenția publicului asupra utilizării spațiului unde era arborat (respectiv biroul parlamentar al dlui László Tőkés – n.e.) iar steagul a fost astfel utilizat în scopuri publicitare, așa cum a fost definit prin Legea nr. 185/2013. Instanțele au precizat că arborarea unui steag precum cel în cauză în public, dar pe o clădire privată, nu era interzisă de lege. Cu toate acestea, steagul trebuia să fie afișat în conformitate cu dispozițiile legale, inclusiv cele care necesită aviz pentru publicitate stradală.
László Tőkés a deschis ulterior a doua acțiune la CEDO, după ce în 2015 a primit un nou proces-verbal prin care era sancționat tot cu avertisment, de data aceasta pentru arborarea steagului Ungariei Mari. În mod asemănător, László Tőkés a atacat în instanță procesul-verbal, argumentând că dispozițiile legii privind publicitatea nu pot fi aplicate nici în cazul de față. La fel, a pierdut procesul la toate instanțele naționale. Pe 24 februarie 2020, după o acțiune a Poliției, László Tőkés a dat jos steagul, fără a mai fi sancționat, au mai arătat judecătorii CEDO.
În fine, în decizia finală publicată pe 27 aprilie 2021, CEDO a decis, în unanimitate, să conexeze cele două cereri și le-a declarat admisibile. Totodată a hotărît, cu cinci voturi pentru și două împotrivă, că a fost încălcat art. 10 din Convenție. Tot cu unanimitate a stabilit că prezenta hotărîre constituie, în sine, o reparație echitabilă suficientă pentru orice prejudiciu moral eventual suferit de reclamant și că România trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data rămînerii definitive a hotărîrii, suma de 2.112 Euro pentru cheltuielile de judecată, plus orice sumă ce poate fi datorată pentru acest cuantum de reclamant cu titlu de impozit. În fine, CEDO a respins, în unanimitate, cererea de acordare a unei reparații echitabile pentru celelalte capete de cerere.
Decizia CEDO se poate vedea aici: https://sinopsis.info.ro/tokes-impotriva-romaniei_2022-08-29/
