Pentru a începe negocierile de aderare la UE, Kievul a cedat în fața presiunilor Ungariei și și-a asumat că va asigura drepturi sporite minorităților etnice din Ucraina.
Totul este acum gata pentru ca Ucraina și Moldova să înceapă oficial negocierile de aderare la Uniunea Europeană, pe 25 iunie, la Luxemburg. Pentru a consfinți acest eveniment UE urmează să organizeze ceea ce este cunoscut în limbajul birocratic drept o Conferință Interguvernamentală (IGC), se arată într-un articol scris de Rikard Jozwiak pentru Radio Europa Liberă (RFE/RL).
Dar evenimentele din ultimele zile nu lăsau să se întrevadă o astfel de perspectivă. Asta pentru că pe 7 iunie, la Bruxelles, Comisia Europeană, a prezentat reprezentanților celor 27 de state membre ale UE, o actualizare privind stadiul pregătirii pentru aderare a celor două țări. Conform acestui document, consultat de către RFE/RL, Ucraina și Moldova au finalizat toate reformele cerute, care s-au axat în mare parte pe probleme legate de statul de drept.
În cazul Moldovei, toate cele 27 de state membre ale UE au fost de acord cu evaluarea că țara a finalizat reformele necesare. Pentru Ucraina însă, 26 de țări au fost de acord, cu o excepție: Ungaria.
Budapesta a continuat să susțină că Ucraina încă nu a făcut suficient pentru a proteja drepturile minorității maghiare din această țară. Asigurarea drepturilor minorităților naționale a fost una dintre cele patru condiții pe care Ucraina trebuia să le îndeplinească.
Pentru un moment, a părut că negocierile sînt blocate. Și totuși, în cele din urmă, s-a obținut unanimitate, iar pe 14 iunie Budapesta a anunțat că va susține începerea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, asta deoarece Kievul se angajează să îndeplinească cerințele Budapestei de a asigura drepturile minorității maghiare din Transcarpatia.
Ministrul ungar de externe, Peter Szijjártó, a scris pe pagina sa de Facebook: “Am spus clar că insistăm asupra restabilirii drepturilor minorităților de a-și păstra identitatea națională, de a-și folosi limba maternă și de a studia în limba maternă. După dezbateri aprinse la Bruxelles, s-a ajuns la un acord: toate condițiile maghiare au fost incluse în documentul-cadru pentru negocierile cu Ucraina”. Szijjártó a concluzionat că acum Ucraina “trebuie să le restituie maghiarilor din Transcarpatia drepturile care le-au fost luate în ultimii ani”.
Puțin context:
Pentru a înțelege cele întîmplate trebuie să revenim la ceea ce s-a spus în documentul privind progresul Ucrainei, în chestiunea minorităților naționale. În primul rând, versiunea scrisă a documentului subliniază ceea ce a făcut Kievul pînă la începutul anului 2024 pentru a se conforma cerințelor Comisiei Europene, respectiv adoptarea unei metodologii pentru utilizarea limbilor minorităților naționale, elaborarea unei foi de parcurs privind educația pentru minorități și crearea unui Consiliu al Asociațiilor Publice ale Minorităților Naționale.
Documentul notează, de asemenea, că Kievul a stabilit recent un mecanism de compensație financiară pentru traducerea materialelor electorale din limbile minorităților în ucraineană. Documentul menționează că Ucraina a „adoptat mai multe legi și a luat măsuri de implementare pentru a aplica recomandările restante ale Comisiei de la Veneția, din iunie 2023 și octombrie 2023, legate de legea privind minoritățile naționale și legile privind limba de stat, mass-media și educația”.
Concluzia a fost că „deși Comisia de la Veneția nu s-a pronunțat asupra urmăririi aplicării recomandările sale, Comisia Europeană consideră că Ucraina a luat toate măsurile necesare. Acest pas este astfel complet”.
Așadar, Ungaria era nemulțumită și solicita rezolvare a trei probleme majore: restabilirea statutului sistemului școlar al minorităților naționale; restabilirea dreptului de a vorbi limbile minorităților în relație cu autoritățile de stat; și restabilirea dreptului la reprezentare politică atât la nivel regional, cât și național.
Ceea ce a dorit în esență Ungaria este să se revină la legislația ucraineană de dinainte de 2015, când Kievul a început să modifice legile privind minoritățile naționale și limba de stat. Aceste modificări, care au fost determinate de dorința de a reduce utilizarea limbii ruse, au dus la creșterea utilizării limbii ucrainene în instituțiile publice, cum ar fi școlile. În acest sens, Budapesta a dorit să adauge două amendamente la cadrul de negociere și în declarația de deschidere a potențialei Conferințe Interguvernamentale (IGC).
În primul rând, Budapesta a dorit să fie menționat în ambele documente că Ucraina trebuie să elaboreze un plan de acțiune dedicat protecției drepturilor minorităților naționale. Și în al doilea rând, Budapesta a cerut referințe scrise în cadrul de negociere la două documente din 1991: Tratatul privind Relațiile de Bună Vecinătate și Cooperare, semnat de Ucraina și Ungaria în 1991; și declarația privind principiile cooperării dintre Ungaria și Ucraina în garantarea drepturilor minorităților naționale.
În textul compromisului, convenit pe 14 iunie, planul de acțiune cerut de Ungaria este inclus împreună cu o declarație că „dreptul persoanelor aparținând minorităților naționale ar trebui să fie protejat, în conformitate cu constituția Ucrainei. În plus, se așteaptă ca Ucraina să implementeze acorduri bilaterale relevante cu statele membre ale UE.”
De asemenea, în document s-a notat că Comisia Europeană va monitoriza implementarea de către Kiev a reformelor privind drepturile minorităților și va raporta constant statelor membre ale UE.
Aceste lucruri par la prima vedere chestiuni modeste, dar unele state membre UE au fost nemulțumite că problemele bilaterale sunt introduse în negocierile de extindere într-un stadiu atât de timpuriu. Ele se tem – cu o anumită bază – că Budapesta poate bloca fiecare etapă sugerând că Kievul nu protejează suficient drepturile minorităților naționale.
Problemele bilaterale dintre un stat membru și o țară candidată încetinesc adesea procesul de aderare la UE. Trebuie văzut în acest sens refuzul Bulgariei de a semna deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord din cauza faptului că Skopje nu și-a modificat constituția astfel încît bulgarii să fie considerat drept popor fondator.
Pe de altă parte, mulți diplomați sunt cel puțin mulțumiți că referințele concrete la tratatele bilaterale specifice dintre Ungaria și Ucraina au fost eliminate din document. Ei au mai notat că un compromis pe această problemă a părut întotdeauna posibil, mai ales că Ungaria preia președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene la 1 iulie și este de așteptat să nu mențină Ucraina pe agenda principală în următoarele șase luni. Așadar, a existat presiunea de a finaliza totul până la sfârșitul lunii iunie.
