Aspretele, cel mai rar pește de apă dulce din Europa a fost filmat pentru prima dată, pe timp de noapte, în habitatul său natural din rîul Vîlsan. Supraviețuirea speciei este însă o problemă care își caută rezolvarea
Foto: Alex Găvan
Pe 27 iunie, în jurul orei 22:00, în satul Mușătești din județul Argeș, s-a efectuat prima pescuire științifică pe timp de noapte, pentru inventariere, de la descoperirea aspretelui, în 1956. De data aceasta scopul a fost de a se identifica puietul acestei adevărate fosile vii care trăiește doar în România.
Biologii din cadrul proiectului ”Aspretele Trăiește”, Nagy Attila și Mircea Mărginean, au identificat cinci exemplare adulte, dar niciun puiet. De asemenea, pe 30 iunie, biologii Falka Istvan și Arthur de Bruin au identificat, tot pe timp de noapte, alte două exemplare de asprete în rîul Vîlsan, la Brădetu. Nici atunci nu s-a descoperit puiet.
Din datele proiectului reiese că în anul 2022 doar şase din cele 57 de exemplare găsite erau juvenile, iar în 2023 nu s-a găsit deloc puiet în cadrul acţiunilor de inventariere a speciei. În cadrul campaniei de pescuit ştiinţific din acest an, din cele 55 de exemplare identificate până în prezent, niciunul nu este puiet.
„Deşi numărul de aspreţi găsiţi a crescut, per total, de la an la an, lipsa identificării până în prezent a puietului este extrem de îngrijorătoare. Dacă acest fapt va persista şi în anii următori, sunt riscuri mari ca aspretele să dispară pentru totdeauna. Exemplarele identificate pînă în prezent vor muri, în mod natural, în următorii patru-cinci ani, iar dacă nu mai sunt juvenili care să atingă maturitatea şi, astfel, să se poată reproduce, specia dispare”, se arată într-un comunicat al Fundației Alex Găvan.
Conform aceleiaşi surse, printre cauzele care contribuie la dispariţia puietului de asprete se numără spălările de fund ale lacului de acumulare Vîlsan, poluarea rîului datorată staţiei de epurare de la Brădetu, lipsa canalizării din comunele Brăduleţ şi Muşăteşti, temperaturile ridicate din ultimii ani şi fragmentarea habitatului de către o serie de bariere artificiale aflate la Brădetu.
„Chiar este o cursă contracronometru pentru a salva aspretele, o cursă ce nu poate fi câştigată fără existenţa unui rîu curat şi sănătos, cu debit ecologic asigurat conform legii de către Hidroelectrica, un rîu de care autorităţile locale să aibă grijă şi care să nu mai fie o groapă de gunoi, aşa cum se întîmplă în prezent. Altfel, pur şi simplu, va fi o crimă cu premeditare, iar aceste autorităţi nu vor mai putea să ridice din umeri şi să paseze responsabilitatea, aşa cum o fac acum. (…) Pentru că rîul, apa, înseamnă viaţă. Nu rîul îl salvăm, salvînd aspretele, ci pe noi înşine. Aspretele este doar o hîrtie de turnesol care ne arată că dacă el trăieşte şi este în suficient de multe exemplare în rîu, înseamnă că rîul este bine. Adică noi toţi suntem bine”, spune conservaţionistul Alex Găvan, fondatorul proiectului „Aspretele Trăieşte”.
Datele oficiale ale Ministerului Mediului înainte de 2019, anul în care a debutat proiectul, estimau populaţia de asprete ca fiind între 10 şi 15 exemplare. În 2020, echipa a identificat 12 exemplare, în 2021 – 10 exemplare, iar apoi, în urma cercetărilor sprijinite de către MBZ Species Conservation Fund, s-a ajuns la 57 de exemplare identificate în 2022 şi 153 în 2023. Arealul său a fost extins, de la doar un kilometru, la o lungime de 16 kilometri a rîului Vîlsan, între localităţile Brădetu şi Vâlsăneşti.
Salvarea aspretelui de la extincţie se sprijină pe patru piloni: crearea Sanctuarului aspretelui pe malul rîului Vîlsan, la Galeşu – bază de cercetare şi înmulţire a speciei în captivitate; reconstrucţia ecologică a rîului Vîlsan, urmată de cea a râului Argeş şi a râului Doamnei, în vederea reintroducerii aspretelui în arealul său istoric; susţinere fermă şi eficientă pentru cauza aspretelui; educarea continuă, implicarea şi împuternicirea comunităţilor locale.
Proiectul ”Aspretele Trăieşte” este iniţiat şi desfăşurat de către Fundaţia Alex Găvan, având ca partener strategic Fauna & Flora International.
