Președinta Maia Sandu se confruntă cu nu mai puțin de 16 contra-candidați la funcția de șef al statului, la alegerile ce vor avea loc luna viitoare, cel puțin jumătate dintre aceștia putînd fi clasificați drept „pro-ruși”
Pe lîngă alegerile prezidențiale, în octombrie va avea loc și un referendum popular, în cadrul căruia moldovenii vor vota pentru a stabili dacă ambițiile Chișinăului de aderare la Uniunea Europeană vor fi consfințite în constituție, relatează Balkan Insight.
La viitorul scrutin prezidențial Maia Sandu este cotată cu aproximativ 37% din voturi și, în general, se așteaptă ca ea să câștige un al doilea mandat. În aceste condiții, analiștii spun că Rusia pare să trateze acest vot doar ca pe o ocazie de a testa candidați și strategii de campanie înaintea următoarelor alegeri parlamentare, programate pentru luna iulie a anului viitor.
Rusia urmărește „un tip de strategie start-up” – analizând care candidați și mesaje de campanie câștigă cel mai mare sprijin public, potrivit lui Andrei Curararu, lector universitar și analist politic la think tank-ul Watchdog Community din Chișinău.
„Imediat după alegerile prezidențiale, intrăm în campania pentru parlament, iar cei care vor fi mai bine plasați în sondaje sau chiar la vot vor dezvolta proiecte politice și vor promova ideea subminării unui guvern pro-european, fie în coaliție, fie cu un anumit partid”, a declarat Curararu pentru BIRN.
„Inițial, au existat discuții despre adoptarea unei poziții comune, asupra unui candidat unic. Acest lucru nu s-a întâmplat, dar asta nu exclude un scenariu mai complex, în care într-un posibil al doilea tur al alegerilor prezidențiale să fie sprijinit la comun cel mai bine plasat dintre candidați”, a adăugat acesta.
Direcția Vest
Moldova s-a orientat decisiv spre Vest de când Maia Sandu a fost aleasă președinte în 2020, iar formațiunea pe care a condus-o, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), a preluat puterea un an mai târziu. După invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, Moldova a obținut mult râvnitul statut de candidat la aderarea la UE și de atunci a început negocierile de aderare.
Însă analiștii spun că Rusia încearcă în continuare să submineze ambițiile Moldovei de a adera la UE, prin propagandă, partide politice proxy și influența sa asupra regiunii separatiste Transnistria, unde Moscova are o prezență militară încă de la prăbușirea Uniunii Sovietice la începutul anilor 1990.
Cel puțin jumătate dintre cei care și-au anunțat candidatura pentru funcția de președinte sunt considerați apropiați de Moscova sau de mai mulți oligarhi fugiți care au legături cu Rusia și se opun eforturilor de reformare a sistemului de justiție din Moldova.
Pe lista candidaților se află fostul prim-ministru Vlad Filat, care a petrecut patru ani în închisoare pentru corupție; Ion Chicu, care a fost prim-ministru sub fostul președinte pro-rus Igor Dodon; și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, care a fost acuzat în 2022 de abuz în serviciu și corupție pasivă și care acum este susținut de Partidul Socialiștilor al lui Dodon.
Printre candidați se mai numără și Vasile Bolea, o rudă apropiată a oligarhului pro-rus fugar Ilan Shor și liderul blocului „Victorie”, bloc format de Shor la Moscova, dar care nu este recunoscut oficial în Moldova; Irina Vlah, fostul guvernator al regiunii autonome pro-ruse Găgăuzia și care, potrivit unor rapoarte de investigație, a primit ajutor de la serviciile de informații ruse în redactarea discursurilor sale; și Natalia Morari, o celebritate pro-rusă din mediul online.
Ion Tăbârță, analist politic la think tank-ul IDIS Viitorul din Chișinău, consideră că toți acești candidați fac parte dintr-o strategie politică rusă de a submina cursul pro-european al Maiei Sandu. „Acesta este, de fapt, obiectivul lor”, a spus Tăbârță, adăugând că, totuși, ei sunt și în rivalitate între ei.
„Războiul hibrid este în plină desfășurare”
Pentru a candida, fiecare candidat are termen până la sfârșitul lunii august să colecteze cel puțin 15.000 de semnături de susținere, din cel puțin jumătate dintre districtele Moldovei. Curararu crede că numărul mare de candidați ca și diversitatea punctelor de discuție sugerează un efort coordonat pentru a crea impresia unei diversități de opțiuni politice opuse integrării Moldovei în UE.
Potrivit acestor voci, Moldova se îndreaptă spre dictatură, o afirmație despre care analiștii avertizează că ar putea fi văzută ca punând bazele unor proteste post-electorale, așa cum Marea Britanie și Statele Unite au avertizat anterior în iunie.
„Domnul Chicu vorbește despre gestionarea economică și eficiență, de exemplu,” a spus Curararu, „în timp ce doamna Vlah vorbește despre neutralitate și garanții că Moldova nu va adera la NATO.” „Natalia Morari vorbește despre reforma justiției și eficiența, în general, a guvernării și așa mai departe.”
Toți susțin că referendumul este inutil și doar un instrument folosit de tabăra Sandu pentru a mobiliza electoratul și a se asigura că va câștiga. Dacă 70% votează „Da”, calea europeană a Moldovei va fi înscrisă în constituția țării.
„În plus față de faptul că vor testa anumiți candidați pentru alegerile parlamentare, care sunt foarte importante pentru continuarea parcursului european al Moldovei, obiectivul propus este compromiterea referendumului,” a spus Tăbârță.
Nicolae Negru, comentator politic la ziarul online Ziarul Național, consideră că serviciul de informații moldovenesc, cunoscut ca SIS, va avea o misiune dificilă în a întrerupe fluxul de bani rusești dinspre omologul său rus, FSB (Serviciul Federal de Securitate) către unii candidați, bani prin care se vrea subminarea alegerilor.
„Războiul hibrid este în plină desfășurare și rămâne de văzut cât de bogată este imaginația FSB,” a adăugat Negru.
