Reprezentanții etnicilor români din Ucraina au solicitat recent ajutorul autorităților române după ce o capelă a bisericii acestora a fost preluată de către administrația locală de la Cernăuți. Prima reacție a venit din partea Bisericii Ortodoxe Române, care și-a exprimat solidaritatea și speranța că în acest lăcaș de cult se va sluji din nou în limba română
Foto: BucPress.eu
Cronologie și context
=== Pe 31 august, Consiliul Național al Românilor din Ucraina (CNRU) și membrii comunității românești din regiunea Cernăuți, prezenți la sărbătoarea „Limba noastră cea română” s-au adresat autorităților locale și naționale ale statului ucrainean și român, dar și Bisericii Ortodoxe Române, pentru soluționarea problemei Capelei arhiereilor bucovineni cu hramul Sfinții Trei Ierarhi din Cernăuți. CNRU a acuzat autoritățile din Ucraina că „au furat prima biserică din Cernăuți în care s-a slujit în limba română”.
Consiliul Național, care reunește mai multe societăți culturale ale minorității românești din Ucraina, a mai solicitat și „urgentarea procesului de trecere a comunităților ortodoxe românești din Ucraina sub oblăduirea Bisericii Ortodoxe Române”.
=== Conform CNRU, Capela arhiereilor Bucovineni „a fost construită în perioada anilor 1881-1884 cu fondurile Mitropoliei Bucovinei”. Cripta de sub Capelă adăpostește rămășițele pământești ale mai multor ierarhi bucovineni, toți de etnie română. ”Acest monument istoric și de arhitectură aparține patrimoniului comunității românești din Ucraina și, în sensul legislației române în vigoare, trebuie protejat și pus în valoare în mod corespunzător”. Din 1991 până în prezent acolo s-a slujit Liturghie în limba română.
În 2023, Consiliul Municipal din Cernăuți a decis ca această capelă să fie predată Muzeului de cultură și istorie, pentru că este monument istoric, la fel ca și cimitirul din Cernăuți. Decizia a fost contestată în instanță de biserica românilor, dar după un proces de un an de zile, a pierdut în instanță. Pe 26 mai, a fost emisă o decizie de transfer a proprietății, iar pe 23 august, autoritățile locale au închis lăcașul de cult.
Pentru detalii despre situația la zi, vedeți interviul acordat Hotnews.ro de către preotul paroh al Capelei mitropolitane, Hristofor Gabor.
=== Prima reacție oficială din România la aceste evenimente a venit din partea Bisericii Ortodoxe Române (BOR), care într-un comunicat de presă, solicitat de SINOPSIS, a spus: ”Patriarhia Română a luat act cu regret și întristare de faptul că slujbele în limba română nu mai pot avea loc în Capela mitropoliților Bucovinei, mitropoliți care au vorbit și au slujit în limba română și este solidară cu românii ortodocși din Cernăuți care solicită redeschiderea pentru slujirea în limba română a respectivei capele istorice.
Deși clerul și credincioșii români din regiunea Cernăuți nu sunt membri ai Bisericii Ortodoxe Române, ci țin de altă Biserică Ortodoxă, nu putem rămâne nepăsători în fața confiscării de către autorități, cu diferite justificări administrative, a unui simbol identitar românesc și în fața încălcării libertății religioase a unor creștini ortodocși români. Ca urmare, solicităm și noi, alături de organizațiile românești care ne-au scris, sprijinul autorităților române pe lângă autoritățile ucrainene, pentru ca românii să fie liberi să se roage în limba lor și să vină în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, dacă vor dori aceasta”.
=== În acest moment, în Ucraina funcționează aproximativ 130 de parohii ortodoxe românești, care din punct de vedere canonic sînt legate de Biserica Ortodoxă Ucraineană (UPȚ). Reamintim că aceasta s-a desprins declarativ de Patriarhia Moscovei în luna mai 2022, însă cîteva luni mai tîrziu, în decembrie, o comisie specială de experți ai Serviciului de Stat al Ucrainei pentru Politică Etnică și Libertate de Conștiință (DESS) a stabilit că UPȚ este totuși parte a Patriarhiei Moscovei.
Printr-o mișcare care i-a luat pe mulți prin surprindere, la începutul anului 2024, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat o decizie istorică de a binecuvânta înființarea unei structuri ortodoxe pentru etnicii români din Ucraina. Aceasta entitate juridică, denumită Biserica Ortodoxă Română din Ucraina, ar urma să fie subordonată canonic Patriarhiei Române, similar cu Mitropolia Basarabiei din Republica Moldova.
Decizia Sfîntului Sinod al BOR a atras critici atât din partea Bisericii Ortodoxe autocefale a Ucrainei (PȚU), cât și din partea Bisericii Ortodoxe Ucrainene (UPȚ).
Autoritățile ucrainene s-au opus inițiativei Bisericii Ortodoxe Române de a înființa Biserica Ortodoxă Română din Ucraina. Serviciul de Stat al Ucrainei pentru Politică Etnică și Libertate de Conștiință a propus, ca alternativă, crearea unei structuri destinate românilor în cadrul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (PȚU). Totuși, trebuie spus că relațiile dintre comunitatea românească și această biserică, care a devenit autocefală, fiind recunoscută de Patriarhia ecumenică a Constantinopolului și de alte cîteva biserici ortodoxe, dar nu și BOR, sînt tensionate din cauza politicilor sale ultranaționaliste, ceea ce face ca propunerea să fie dificil de acceptat pentru credincioșii români din Ucraina.
=== Rada Supremă de la Kiev a adoptat pe 20 august proiectul de lege nr. 8371, îndelung dezbătut, care permite abrogarea activității bisericilor controlate de un stat care desfășoară acte de agresiune împotriva Ucrainei.
Despre implicațiile și controversele acestei legi – care are impact și asupra etnicilor români din Ucraina – am vorbit cu Dmytro Vovk, director al Centrului pentru Statul de Drept și Studii ale Religiei de pe lângă Universitatea de Drept ”Iaroslav cel Înțelept” (Harkov) și visiting profesor la Școala de Drept Benjamin N. Cardozo (SUA). Interviul este disponibil aici și aici.
