MOLDOVA. Alegerile prezidențiale și referendumul din R. Moldova determină Mitropolia Moldovei (ce ține canonic de Patriarhia Moscovei) să îi îndemne pe oameni să meargă la vot, asta deși Moscova susține boicotarea procesului electoral. Și Mitropolia Chișinăului, ce ține de Biserica Ortodoxă Română, are o poziție asemănătoare
Știrea este oarecum surprinzătoare, ținînd cont de atitudinea mai reținută de pînă acum, dar mai ales de poziția Rusiei. Astfel, Mitropolitul Vladimir, care conduce Mitropolia Moldovei, subordonată Bisericii Ortodoxe Ruse, a îndemnat cetățenii moldoveni, pe 16 octombrie, să participe la alegerile prezidențiale și la referendumul republican constituțional pentru aderarea la UE „indiferent de viziunile și preferințele politice personale”, potrivit Ziarul de Gardă
.
Poziția aceasta este importantă deoarece Rusia și vectorii săi din Republica Moldova au depus pînă acum eforturi constante pentru a determina un boicot al referendumui, pentru a invalida eventuala opțiune pro-europeană a cetățenilor Republicii Moldova. Pentru ca referendumul din 20 octombrie să fie validat, e nevoie de o prezență minimă de 30% din cetățenii cu drept de vot.
Ulterior, pe 17 octombrie, și Mitropolia Basarabiei, care ține canonic de Biserica Ortodoxă Română, a publicat un comunicat
prin care se adresează tuturor cetățenilor R. Moldova, într-un „moment de răscruce în istoria poporului nostru”, îndemnîndu-i să-și exercite „dreptul și datoria” la vot „într-o dublă alegere care va marca traiectoria țării”.
Despre implicarea bisericii în procesul electoral din Republica Moldova și consecințele acestui fapt, merită ascultată emisiunea ”Pe Agendă”
, realizată de către Europa Liberă.
UCRAINA. Un recent sondaj de opinie arată că marea majoritate a ucrainenilor susțin recenta lege care interzice grupurile religioase afiliate Rusiei
. Cu toate acestea, datele oficiale arată că numărul parohiilor și al credincioșilor ce au renunțat la apartenența la Biserica Ortodoxă Ucraineană (UPȚ, fostă afiliată Patriarhiei Moscovei) rămîne în continuare destul de mic.
Circa patru cincimi dintre ucraineni spun că susțin legea care interzice grupurile religioase afiliate Rusiei, conform unui sondaj publicat pe 15 octombrie, în contextul în care Kievul încearcă să elimine Biserica Ortodoxă Ucraineană (UPȚ) acuzată de colaborare cu Moscova. Biserica neagă aceste acuzații și susține că a rupt oficial toate legăturile cu Biserica Ortodoxă Rusă, anterior biserica sa mamă, în mai 2022 – la trei luni după ce Rusia a invadat Ucraina.
În ansamblu, 16% dintre ucraineni au declarat că se opun interdicției, în timp ce alți 4% nu erau siguri, iar 80% erau în favoarea acesteia. Sondajul
, realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev, a constatat un sprijin larg pentru lege în toate regiunile Ucrainei aflate sub controlul Kievului. Chiar și în estul țării unde tradițional se vorbește preponderent limba rusă, peste 70% dintre respondenți au susținut interdicția. Mai multe detalii aici
.
În august, Ucraina a adoptat o lege care interzice prezența Bisericii Ortodoxe Ruse pe teritoriul ucrainean și care prevede totodată că o comisie guvernamentală va alcătui o listă cu organizațiile „afiliate” Moscovei ale căror activități nu sînt permise.
Analiștii consideră că procesul de interzicere a UPȚ va fi lung și complicat, deoarece fiecare parohie a UPȚ este o entitate juridică individuală și va avea la dispoziție nouă luni pentru a decide dacă dorește să părăsească biserica. La nivel oficial, autoritățile de la Kiev susțin Biserica Ortodoxă a Ucrainei (PȚU), o biserică separată, fondată în 2019 pentru a fi independentă de Moscova și recunoscută de Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, considerat liderul spiritual al creștinismului ortodox.
Invazia Rusiei a determinat deja mai multe parohii ale UPȚ să treacă la Biserica Ortodoxă a Ucrainei, ceea ce a provocat uneori tensiuni în comunitățile rurale cu o singură biserică. Cu toate acestea, acest proces se desfășoară inegal, adică înregistrează creșteri doar în momentele în care au loc evenimente politice semnificative, altfel fiind unul destul de restrîns.
Astfel, conform datelor prezentate de publicația ucraineană Texty
, pînă la sfîrșitul lunii septembrie a acestui an, circa 1600 de parohii au părăsit UPȚ și au trecut canonic sub oblăduirea PȚU. Numai că, la nivel procentual doar circa 17 la sută dintre parohiile UPȚ au făcut acest lucru, procentele fiind mai mari în vestul țării, dar neglijabile în estul și sudul țării.
Va schimba cumva situația noua lege adoptată de Kiev, despre care am pomenit mai sus? Analiștii consultați de publicația Texty evită să dea un răspuns tranșant. Ei preferă doar să menționeze că un moment important va fi în circa două luni, cînd expiră contractele de închiriere pentru sediile lăcașurilor de cult deținute de către UPȚ. Totodată, probleme se manifestă deja în ce privește determinarea numărului de credincioși dintr-o parohie, care ar avea drept de vot în ce privește determinarea apartenenței canonice. Nu puține sînt și situațiile în care preoții nu vor să respecte decizia credincioșilor.
Se anunță așadar vremuri tulburi pe ”frontul religios” din Ucraina.