Cifrele privind etnia și limba maternă din recensămîntul populației Republicii Moldova, realizat în 2024, prezintă o realitate complexă, deși pe alocuri contradictorie
Mai puțini locuitori. Biroul Național de Statistică al R. Moldova a informat pe 30 ianuarie că că populația rezidentă a țării la data Recensământului Populației și Locuințelor (RPL) 2024 – 8 aprilie 2024 (conform rezultatelor preliminare) este de 2,4 milioane persoane (47,1% erau bărbați și 52,9% femei), în scădere cu 13,9% față de precedentul recensămînt, din 2014.
Moldovenii sînt majoritari. În ce privește structura etnică, 77,2% dintre cetățenii Republicii s-au declarat moldoveni iar circa 7,9% români. Urmează apoi: 4,9% ucraineni, 4,2% găgăuzi, 3,2% – ruși, 1,6% – bulgari, 0,4% – rromi, iar 0,5% au precizat altă etnie.
Comparativ cu recensămîntul din 2014, se constată creșterea ponderii celor care s-a declarat drept moldoveni (de la 75,3% la 77,2%), români (de la 6,7% la 7,9%) și romi (de la 0,3% la 0,4%). Toate celelalte etnii au înregistrat un regres numeric.
O explicație a acestui aparent paradox este legată de modul în care s-a formulat întrebarea privind asumarea identității etnice, oamenii avînd acum posibilitatea să își asume etnia (ba chiar una multiplă), spre deosebire de 2014 cînd erau întrebați doar de cetățenie (înțeleasă în sens etnic). Detalii aici.
Se vorbește preponderent limba moldovenească. Aici este un aparent paradox. Deși din 2023, limba română a devenit, oficial, limbă de stat în R. Moldova, înlocuind sintagma ‘limba moldovenească’ în Constituția și legislația țării, majoritatea oamenilor consideră în continuare că limba lor maternă se numește altfel.
Așadar:
- 49,2% din respondenți au declarat că vorbesc ‘limba moldovenească’, cifră care e totuși în scădere cu 7,7% comparativ cu recensămîntul din 2014
- Româna a fost declarată limbă maternă de către 31,3% dintre cetățeni, procent în creștere cu 8.1% față de 2014.
- Rusa este limbă maternă pentru 11,1% din cetățenii moldoveni, găgăuza – 3,8%, iar ucraineana pentru 2,9%.Interesant este că a crescut procentul celor care și-au asumat rusa ca limbă maternă.
Cetățenia. Recensămîntul a mai arătat că 83,4% dintre persoanele cu reședință permanentă în Republica Moldova dețin doar cetățenia republicii, 15,6% au dublă cetățenie, iar 0,9% sunt cetățeni ai altor state.
Recensământul populației și locuințelor s-a desfășurat în perioada 8 aprilie-7 iulie 2024.
Ulterior, Biroul Național de Statistică a explicat a explicat de ce „limba moldovenească” a fost inclusă în chestionarul de recensămînt, în ciuda faptului că parlamentul a înlocuit sintagma „limba moldovenească” cu „română” în articolul 13 din Constituția Republicii Moldova (vezi aici). „În timpul recensămîntului de probă, cînd au fost testate chestionarul și metodologia, unii respondenți au cerut în mod persistent să indice opțiunea „moldovenesc” în răspunsul la întrebarea despre limba lor maternă și limbile de comunicare.” Ținînd cont de acest lucru, dar și pentru a permite compararea cu datele de la recensămintele din 2004 și 2014, unde au fost prezente ambele opțiuni – „română” și „moldovenească”, „limba moldovenească” a fost inclusă și în chestionarul din 2024, a explicat biroul.
Biroul a subliniat că scopul recensământului este de a obține o imagine obiectivă și imparțială a proceselor care au loc în societate. „Rezultatele recensământului oferă o mai bună înțelegere a situației și identifică tendințele cheie, ceea ce oferă agențiilor guvernamentale și altor părți interesate informațiile necesare pentru a dezvolta politici și decizii mai incluzive în domeniul dezvoltării socio-economice”, se arată într-un comunicat al BNS.
Biroul Național de Statistică a remarcat că în rezultatele recensământului toate datele au fost prezentate așa cum au indicat respondenții. „Colectarea datelor detaliate despre limbă ne permite să le agregam, de exemplu, după numărul și proporția de oameni care vorbesc aceeași limbă – limba de stat a Moldovei – dar preferă să o numească altfel. Astfel, ponderea tuturor persoanelor care vorbesc limba de stat – româna – a fost de 79,2% în 2024. Comparativ cu rezultatele recensământului din 2014, această cifră a crescut cu 0,5%. Iar ponderea persoanelor care au declarat că „româna” sau „moldovenească” sunt limbile lor materne a crescut cu 0,3% până la 80,4%”, a conchis biroul.
