Pentru a-și promova cauza pentru care militează, unii activiști de mediu se lipesc de pistele aeroporturilor. Tot mai mulți alții aleg însă să își ducă lupta în instanță.
Acțiunea în instanță – declanșarea unui litigiu pentru acțiuni climatice – devine un instrument tot mai puternic pentru a forța guvernele și corporațiile să acționeze, se arată într-un articol European Correspondent.
Anul trecut, peste 2.000 de femei din Elveția au cîștigat un proces împotriva guvernului, acuzîndu-l că le încalcă drepturile prin eșecul de a acționa în privința schimbărilor climatice. Mai recent, un judecător din Italia a blocat planul guvernului de a fora pentru gaze în apropierea uneia dintre cele mai mari zone umede din Europa, în urma unui proces intentat de grupuri de mediu.
Din 2015, activiștii de mediu au lansat peste 400 de procese împotriva guvernelor și marilor companii din Europa. Aceste litigii climatice încearcă să alinieze știința legată de criza climatică cu acțiunile societății, concentrîndu-se adesea pe reducerea emisiilor. De asemenea, apără cauze precum biodiversitatea, conservarea pădurilor și drepturile comunităților indigene.
Companii mari, guverne slabe
Corporațiile sunt actori majori ai încălzirii globale. Doar 36 de companii din industria combustibililor fosili sunt responsabile pentru jumătate din emisiile globale de dioxid de carbon. Printre cei mai mari poluatori se numără: Shell și BP din Marea Britanie, Gazprom din Rusia și compania franceză TotalEnergies. Alte entități cu impact negativ asupra mediului includ giganții mineritului Glencore și Rio Tinto.
Aceste companii depind de investiții, multe provenind de la instituții financiare. Cel mai mare administrator de active din lume, BlackRock, direcționează aproximativ 380 de miliarde de euro către companii de combustibili fosili. Pentru comparație: investiția totală a UE în energie regenerabilă în 2023 a fost de 110 miliarde de euro.
Între timp, guvernele stabilesc strategiile climatice și sunt în cele din urmă responsabile de implementarea acestora – totuși, UE emite în prezent cu aproape 30% mai mult decît prevăd propriile angajamente climatice. În contextul unor rapoarte care indică faptul că blocul comunitar ia în considerare slăbirea țintelor de reducere a emisiilor, doar cîteva state membre – Danemarca, Estonia, Lituania, Luxemburg și Suedia – sunt pe drumul cel bun.
Avocatul Planetei
Litigiile climatice au început să prindă contur în Europa în 2002, cînd o instanță a dat cîștig de cauză împotriva proprietarilor unui petrolier care provocase daune ecologice în largul coastei de nord a Spaniei. Dar adevăratul impuls a venit în 2015, odată cu Acordul de la Paris, care a obligat țările să limiteze încălzirea globală la mai puțin de 2°C peste nivelurile preindustriale. Acesta a oferit un cadru legal pentru acțiune și a dus la un val de procese climatice și legi noi.
O organizație care folosește legea pentru a proteja planeta este ClientEarth. Cu sediul la Londra, această organizație non-profit activează în peste 60 de țări și folosește instrumente legale pentru a pune presiune pe guverne și companii să își respecte angajamentele climatice.
În ultimii ani, echipa sa juridică a forțat guvernul Marii Britanii să își întărească strategia de decarbonizare, a dat în judecată cu succes o companie energetică poloneză pentru producția de cărbune și a contestat practicile de „greenwashing” ale unor giganți precum Coca-Cola, Danone sau compania aeriană olandeză KLM. Organizația a sprijinit, de asemenea, o revizuire a legislației UE care permite cetățenilor și ONG-urilor să inițieze procese climatice.
Europa își face vocea auzită
Instanțele din Europa au analizat pînă acum aproape 450 de cazuri climatice, dintre care aproximativ jumătate au avut un rezultat favorabil pentru mediu. Multe cazuri sunt încă în așteptarea unui verdict.
„Am avut cîțiva ani foarte buni în ceea ce privește adoptarea de noi legi,” a declarat Adam Weiss, Director de Impact la ClientEarth. În 2023, activiștii au intentat 65 de procese climatice, iar continentul a adoptat aproape 300 de legi de mediu – un record absolut. Totuși, anul trecut s-a înregistrat un declin în ambele domenii. „Acum, accentul principal este pe implementarea corectă a legislației climatice, ca să nu fim nevoiți să adoptăm legi la nesfîrșit,” a explicat Weiss.
Totuși, litigiile nu sunt o soluție magică pentru mediu. Procesele climatice pot – și de multe ori chiar durează – ani întregi, fără garanția unui verdict favorabil. De asemenea, sunt costisitoare, iar organizațiile societății civile, care de obicei operează cu bugete modeste, au șanse reduse împotriva corporațiilor multinaționale cu resurse considerabile.
„Litigiile climatice se bazează pe respectarea statului de drept, iar în multe locuri acesta pare din ce în ce mai fragil,” a spus Weiss. El crede că succesul pe termen lung al Europei depinde de capacitatea sa de a-și păstra direcția, chiar și atunci cînd în alte părți ale lumii mediul devine o preocupare secundară: „Dacă Europa rămîne fidelă legislației de mediu, atunci companiile și guvernele europene vor arăta cum se poate conduce prin exemplu.”
