Milioane de automobile diesel foarte poluante circulă în continuare în Uniunea Europeană, cu consecințe adesea mortale pentru europeni. La zece ani de la scandalul Dieselgate, un reportaj ARTE Săptămânal abordează delicata problemă a efectelor poluării cauzate de către mașini
În 2015, anchetatorii americani au descoperit că Volkswagen a trișat la testele de omologare a automobilelor sale diesel, lăsând milioane de vehicule să emită substanțe toxice în atmosferă. Un nou raport a constatat că peste 124.000 de oameni au murit din această cauză – și că numărul persoanelor afectate va crește în următoarele decenii dacă nu se iau măsuri adiționale. Cum a permis Bruxelles-ul să se ajungă la Dieselgate – și de ce resimțim încă efectele?, în materialul video de mai jos.
CONTEXT:
Scandalul Dieselgate reprezintă una dintre cele mai mari crize din istoria industriei auto și a fost declanșat în septembrie 2015, când Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (EPA) a acuzat grupul auto german Volkswagen (VW) că a manipulat testele de emisii pentru motoarele diesel. Concret, compania a instalat un software în calculatoarele de bord ale vehiculelor diesel pentru a reduce artificial nivelul de emisii de oxizi de azot (NOx) în timpul testelor de laborator. În condiții reale de drum, emisiile erau de până la 40 de ori mai mari decât limita legală admisă în SUA.Investigația a pornit în SUA, dar impactul a fost global. Se estimează că aproximativ 11 milioane de vehicule diesel produse de Volkswagen și mărcile afiliate (Audi, SEAT, Skoda, Porsche) au fost echipate cu acest „dispozitiv de trucare” a emisiilor. Inițial, VW a negat acuzațiile, dar în scurt timp a recunoscut public faptele, fiind nevoită să recheme în service toate mașinile implicate și să aloce peste 7 miliarde de dolari pentru remediere. CEO-ul grupului, Martin Winterkorn, și-a dat demisia la scurt timp după izbucnirea scandalului.
Software-ul manipulator funcționa prin detectarea momentului în care mașina era supusă unui test de emisii și activa un mod special al motorului care reducea temporar poluarea. După test, motorul revenea la setările obișnuite, care generau mai multă putere și o eficiență mai mare, dar și emisii semnificativ mai mari.
Consecințele au fost uriașe pentru Volkswagen și pentru întreaga industrie auto. Compania a fost nevoită să plătească amenzi, compensații și costuri legale de peste 30 de miliarde de dolari până în prezent. În SUA, VW a acceptat să răscumpere sute de mii de vehicule afectate și să finanțeze programe de reducere a poluării. În Europa, reacțiile autorităților au fost mai lente și mai permisive, dar și aici VW a fost supusă unor investigații și acțiuni colective în justiție.
În 2025, patru foști directori Volkswagen au fost condamnați de un tribunal german pentru fraudă, primind pedepse cu închisoarea, iar investigațiile continuă pentru alți 31 de suspecți. Fostul CEO Martin Winterkorn nu a fost judecat din motive de sănătate, dar rămâne sub acuzare
Dincolo de aspectele legale și financiare, Dieselgate a afectat profund reputația VW și a ridicat semne de întrebare asupra eticii corporative în industria auto. Scandalul a arătat cum o companie majoră poate manipula standardele de mediu în interes comercial, în timp ce se prezenta ca lider în sustenabilitate. De asemenea, a subminat încrederea publicului în eficiența reglementărilor privind emisiile poluante și a demonstrat limitele sistemului de testare a vehiculelor.
Ca urmare a scandalului, au fost reformate procedurile de testare a emisiilor în Europa, fiind introdus un nou tip de testare – WLTP (Worldwide Harmonized Light Vehicles Test Procedure) – care reflectă mai bine condițiile reale de trafic. Totodată, scandalul a accelerat tranziția industriei auto către vehicule electrice și hibride, iar VW a lansat inițiative masive pentru electrificare. Înainte de scandal, mașinile diesel reprezentau peste jumătate din vânzările europene, dar această cotă a scăzut la circa 10%, în timp ce vehiculele electrice și hibride au crescut semnificativ ca pondere, Volkswagen a devenit lider european la vânzările de vehicule electrice, depășind Tesla în aprilie 2025.
Scandalul Dieselgate a marcat o schimbare de paradigmă în industria auto, subminând încrederea publicului în „ingineria germană” și în promisiunile producătorilor privind protecția mediului. Dar, în același timp, a generat o reacție globală, cu investigații, procese, reglementări noi și o accelerare a tranziției către mobilitatea electrică.
Programul este realizat de către platforma europeană ARTE și este disponibil în 10 limbi în urma unui parteneriat media intitulat EMOVE Hub. Proiectul este coordonat de ARTE și include publicațiile Balkan Insight (BIRN), Sinopsis (BIRN Romania), El País (Spania), Gazeta Wyborcza (Polonia), Internazionale (Italia), Ir (Letonia), Kathimerini (Grecia), Le Soir (Belgia) și Telex (Ungaria). Parteneriatul media este susținut prin fonduri europene în urma inițiativei DG CNECT „European Media Hubs” din cadrul programului EU’s Multimedia Actions.
