Donald Trump și-a salutat „victoria” la summitul NATO: Aliații au acceptat „obiectivul său” de a crește investițiile în domeniul militar și al securității la 5% din PIB. El „speră” ca acești bani să fie folosiți pentru a cumpăra produse „fabricate în America”…
Un summit s-a încheiat miercuri la Haga, iar un altul a început joi la Bruxelles. Liderii celor douăzeci și șapte de țări membre ale UE se reunesc în „capitala Europei”, pe deplin conștienți de urgența cu care trebuie să se întoarcă acasă cu un nou impuls pentru industriile și tehnologiile de apărare ale
Bătrânului Continent. Ce urmează este important, în urma deciziei Aliaților, luată în capitala
administrativă a Țărilor de Jos, iar asta înseamnă creșterea cheltuielilor pentru apărare (3,5%) și pentru securitate în sens mai larg (1,5%) până la un total de 5% din PIB până în 2035.
Este un câștig neașteptat care se va ridica la „mii de miliarde” și „potențial la milioane de locuri de muncă”, a declarat secretarul genera al NATO, Mark Rutte, zâmbind mai larg ca de obicei, ușurat că a condus cu succes primul său summit.
Dar această sumă de bani se dovedește deja irezistibilă pentru o persoană care numește decizia o
„victorie monumentală”: Donald Trump. Va fi necesar, a insistat președintele SUA într-o (altă)
conferință de presă plină de culoare, ca această sumă uriașă să fie cheltuită pe echipamente militare demne de acest nume – și „nu pe birocrație” – iar acestea, „speră” el, desigur, să fie fabricate în America.
În așteptarea rezultatului acestui meci transatlantic, Trump a reiterat încă o dată cât de mult apreciază înțelegerile, pe care le-a „încheiat toată viața”, și nu și-a ascuns deloc încântarea la finalul summitului de la Haga. „A fost o călătorie lungă, dar a meritat,” a spus el, înainte să înceapă să vorbească fără oprire despre… frumusețea copacilor olandezi, dintre care ar dori să aducă câteva exemplare peste Atlantic. Apoi a lăudat puterea de foc a piloților săi, care au redus la tăcere disputa dintre Israel și Iran prin forță. „O mare victorie acolo, o mare victorie aici”, cu „peste 1.000 de miliarde de dolari pe an.”
Donald Trump a numit chiar și întâlnirea neplanificată tête-à-tête cu președintele ucrainean Zelenski
o „întâlnire bună” care „nu putea fi mai plăcută” – într-un contrast izbitor cu cearta lor din Biroul
Oval de la sfârșitul lunii februarie!
Belgia se strecoară dincolo de conflict
Satisfacția ocupantului Casei Albe ar fi fost deplină, dacă nu ar fi fost Spania și rezistența opusă de
veteranul socialist Pedro Sánchez. Șeful guvernului spaniol insistă cu încăpățânare că, alocând 2,1%
din PIB pentru apărare, în loc de obiectivul de 3,5%, Spania va putea totuși să-și îndeplinească toate
obligațiile în ceea ce privește capacitățile de apărare. Mark Rutte nu este de acord. Însă i-a acordat
spaniolului, precum și tuturor Aliaților, libertatea de a-și stabili propria traiectorie. Și bilanțurile vor fi
făcute din nou la momentul oportun.
Fidel afinității sale pentru constrângere – să ne amintim de războiul comercial declanșat împotriva UE – Donald Trump s-a delectat amenințând „teribila” Spanie. „Este o rușine…” Dar îi vom face să
plătească de două ori mai mult!” „Iubesc Spania, este o țară minunată, dar este singura care refuză
să plătească. Vor să se bucure de asta gratuit, dar va trebui să ne plătească înapoi, prin comerț. Este
nedrept.” Trump dorește să „negocieze direct cu Spania”… Dar va trebui să-și amintească că Comisia
Europeană este implicată în numele europenilor (ceea ce nu-l va împiedica să penalizeze dur
produsele spaniole).
Belgia, care este aproape la fel de puțin entuziastă ca Madridul în privința acceptării procentului de
5%, s-a strecurat dincolo de conflict, cel puțin în mod public. „Este ca o asigurare împotriva
incendiilor: nimănui nu îi place să vadă cum primele se dublează,” a declarat De Wever într-o
conferință de presă. „Dar dacă aceasta este voința colectivă a unei alianțe, trebuie făcut, dacă vrem
să fim un aliat de încredere.” Liderul coaliției de guvernare nu ascunde dificultatea de a vedea acest
„munte” adăugându-se peste „Himalaya” datoriei publice belgiene.
„Fără excepții”
Însă prim-ministrul este clar: nu există „nicio excepție” de la Planul de Investiții în Apărare de la Haga, chiar dacă Sánchez crede că deține o „formulă magică”. Dacă Belgia ar putea obține, de asemenea, capabilitățile necesare cu mai puțini bani, ar fi, evident, un lucru bun, a spus De Wever.
Șeful guvernului belgian subliniază că, după reuniunea miniștrilor de externe ai NATO din Antalya,
Turcia, din aprilie, Belgia a format o „coaliție” pentru a obține mai multă „flexibilitate” și un termen
extins până în 2035, în loc de 2032, cum propusese inițial Rutte. Decizia adoptată la summit, în mod
unanim prin definiție, afirmă că, în fața „în special” a „amenințării pe care Rusia o reprezintă pentru
securitatea euro-atlantică pe termen lung”, Aliații „vor crește, până în 2035, la 5% ponderea PIB-ului
alocată anual pentru finanțarea necesităților legate de apărarea propriu-zisă și a cheltuielilor de
apărare și securitate în cel mai larg sens”.
Așa cum era de așteptat, „acest angajament va avea două componente principale”. Unu: creșterea
până în 2035 „cel puțin la 3,5% a ponderii din PIB cheltuite anual pentru finanțarea nevoilor legate de apărare.” A doua: Aliații „vor face investiții pentru protejarea infrastructurii critice, apărarea
rețelelor, asigurarea pregătirii și rezilienței sectorului civil, valorificarea potențialului de inovare și
consolidarea bazei industriale de apărare; ei vor putea raporta cheltuieli de până la 1,5% din PIB
anual în cadrul acestui segment.” Concluziile summitului prevăd că Aliații „vor prezenta anual un plan național în care vor stabili o traiectorie realistă care să le permită să atingă treptat acest procentaj.”
„Colonia nimănui”
Bart De Wever a menționat că i-a spus lui Donald Trump: „Să ne facem investițiile în propriul nostru
ritm, ca un stat suveran.” Când a fost întrebat dacă se teme să fie mustrat, prim-ministrul a răspuns
cu fermitate: „Suntem o țară autonomă și nu suntem colonia nimănui.”
Totuși, De Wever a declarat că acest obiectiv de 3,5% în zece ani este „realist”, în fața
„imperialismului armat al Rusiei”. Este o cifră în concordanță cu cele aflate în vigoare în timpul
Războiului Rece, remarcă el. Chiar dacă „nu va fi ușor”. „Ca europeni, trebuie să ne asumăm
responsabilitatea pentru securitatea propriului nostru continent” și „să ne dezvoltăm autonomia
strategică”.
„Președintele Trump a fost clar: America este angajată față de NATO. „Astăzi și-a reafirmat acest
angajament fără echivoc”, a concluzionat Mark Rutte. În același timp, a subliniat clar că America se
așteaptă ca aliații europeni și Canada să contribuie mai mult. (…) aliații europeni și Canada vor prelua o parte mai mare din povară, egalând cheltuielile Statelor Unite și asumându-și mai multă
responsabilitate pentru securitatea noastră comună.” „Desigur,” adaugă secretarul general, „munca
nu se oprește aici. Aceasta este doar prima zi.”
Summitul din 2026 va avea loc în Turcia, pentru prima dată după 22 de ani, într-un context în care represiunea împotriva opoziției nu a încetat – dimpotrivă, suntem departe de valorile democratice și de libertatea menită să unească Aliații. Însă realpolitik-ul prevalează clar asupra principiilor. Următoarea reuniune a fost deja stabilită în Albania, la o dată încă nespecificată.
