Pare surprinzător, dar valurile de caniculă, înregistrate tot mai des în Europa în ultimii ani, afectează oamenii în mod inegal. Este o realitate ce nu poate fi contestată: în criza climatică, persoanele vulnerabile au nevoie de protecție urgentă. Mai multe detalii în materialul video ARTE Săptămânal
Europa se încălzește de două ori mai repede decât media globală, iar valurile de caniculă devin mai lungi, mai frecvente și mai intense.
Însă nu toți oamenii resimt această situație la fel: vârsta, sănătatea, profesia sau veniturile influențează capacitatea de adaptare la căldura extremă. În fața crizei climatice, cei vulnerabili au totuși cea mai mare nevoie de protecție.
Imaginile de mai jos sunt elocvente.
CONTEXT:
Valurile de caniculă nu sunt „egalitare”. Ele afectează populația în mod disproporționat, în funcție de venit, vârstă, condiții de locuire și acces la servicii publice. Criza climatică acutizează aceste inegalități și cere intervenții urgente pentru a proteja categoriile vulnerabile – bătrâni, copii, persoane fără adăpost, bolnavi cronici sau comunități marginalizate.
Conform datelor Administrației Naționale de Meteorologie, în ultimii 10 ani, România a avut o creștere medie anuală de 1,2°C față de perioada 1960-1990. Totodată, numărul zilelor cu temperaturi extreme (peste 35°C) s-a dublat în orașele mari.
Dar dincolo de medii statistice, realitatea de la nivelul solului este dură: în cartiere dens construite, fără vegetație sau cu infrastructură degradată, temperatura resimțită poate fi cu până la 7-10°C mai mare decât în zonele cu multă verdeață. Fenomenul se numește „insulă urbană de căldură” și afectează disproporționat locuitorii cu resurse reduse.
În vara lui 2023, un studiu al Universității din București a analizat impactul caniculei în cartierele capitalei și a arătat că în Ferentari, Giurgiului și Pantelimon s-au înregistrat cele mai multe apeluri la 112 pentru lipotimii, atacuri de panică sau agravarea afecțiunilor cardiovasculare. Peste 60% dintre persoanele afectate erau vârstnici singuri, care nu aveau acces la aer condiționat sau nu-și permiteau să-l folosească din cauza costurilor la energie.
Cine sunt cei vulnerabili?
Vulnerabilitatea la caniculă nu este doar o chestiune de biologie, ci și una de economie și planificare urbană. Persoanele în vârstă care trăiesc singure, persoanele fără adăpost, cei care locuiesc în spații improvizate sau fără izolație termică, muncitorii care lucrează în aer liber – toți sunt expuși direct și constant riscului.
Un exemplu relevant este cel al muncitorilor de pe șantiere. În vara lui 2024, doi muncitori din Ilfov au fost internați cu insolație severă după ce au lucrat 10 ore sub soare, fără pauze suficiente. Legea impune angajatorilor să asigure pauze și hidratare, dar aceste reguli sunt adesea ignorate. Inspectoratul Teritorial de Muncă a dat doar 14 amenzi pentru încălcarea reglementărilor privind protecția la caniculă în tot sezonul estival, un număr ridicol de mic raportat la amploarea fenomenului.
Un alt grup ignorat frecvent este cel al persoanelor fără adăpost. În București, doar două centre de zi au fost amenajate pentru refugiu în timpul zilelor caniculare.
Ce ar trebui făcut?
Autoritățile locale și centrale trebuie să trateze canicula ca pe o urgență de sănătate publică și un fenomen social, nu doar meteorologic. Experții propun măsuri clare și aplicabile imediat:
- Rețele de centre de răcorire – spații publice dotate cu aer condiționat, apă potabilă, personal medical de prim-ajutor. Acestea pot fi amenajate în școli, biblioteci, săli de sport sau centre comunitare.
- Planuri de urgență pentru cartiere vulnerabile — identificarea zonelor de risc și informarea constantă a locuitorilor prin voluntari, mesaje telefonice sau panouri stradale.
- Sprijin financiar pentru facturi de energie în sezonul cald, similar ajutorului de încălzire oferit iarna.
- Verificarea riguroasă a angajatorilor care folosesc muncă în aer liber.
- Refacerea infrastructurii urbane: plantarea de arbori, reamenajarea spațiilor verzi, acoperișuri albe sau verzi pentru clădiri publice.
Concluzie
Valurile de caniculă nu sunt doar o provocare meteorologică, ci un test de solidaritate socială și responsabilitate politică. În lipsa unor politici publice centrate pe echitate climatică, temperaturile extreme vor continua să adâncească prăpastia dintre cei care pot să se protejeze și cei care nu au nicio șansă.
A proteja categoriile vulnerabile înseamnă, în cele din urmă, a proteja întreaga societate. Iar în fața crizei climatice, nu există izolare confortabilă: totul arde, dar nu toți simțim la fel.
Programul este realizat de către platforma europeană ARTE și este disponibil în 10 limbi în urma unui parteneriat media intitulat EMOVE Hub. Proiectul este coordonat de ARTE și include publicațiile Balkan Insight (BIRN), Sinopsis (BIRN Romania), El País (Spania), Gazeta Wyborcza (Polonia), Internazionale (Italia), Ir (Letonia), Kathimerini (Grecia), Le Soir (Belgia) și Telex (Ungaria). Parteneriatul media este susținut prin fonduri europene în urma inițiativei DG CNECT „European Media Hubs” din cadrul programului EU’s Multimedia Actions.
