Deși este cea mai verde opțiune de călătorie, trenul nu câștigă totuși teren în Europa. Fie este scump și puțin fiabil, fie are întârzieri sau rețeaua este deficitară. Și, totuși, putem învăța ceva de la modelul elvețian? Cum au influențat privatizările transportul feroviar din Spania și Marea Britanie? ARTE Europa Săptămânal analizează viitorul rețelei feroviare europene.
CONTEXT:
Transportul feroviar este esențial pentru mobilitatea durabilă în Europa, având potențialul de a reduce emisiile de carbon și de a oferi o alternativă sigură și eficientă la transportul rutier și aerian. Cu toate acestea, rețeaua de trenuri din Europa se confruntă cu o serie de probleme structurale și operaționale care îi limitează eficiența și atractivitatea pentru călători și operatori economici. Uniunea Europeană a recunoscut aceste deficiențe și și-a propus o serie de reforme și investiții ambițioase pentru a transforma transportul feroviar într-o coloană vertebrală a mobilității sustenabile europene.
Una dintre principalele probleme este lipsa de interoperabilitate între sistemele feroviare naționale. Fiecare stat membru are, în multe cazuri, propriile standarde tehnice, de semnalizare, electrificare și control al traficului. Acest lucru complică operarea trenurilor internaționale, care trebuie fie să fie echipate cu tehnologii multiple, fie să schimbe locomotivele la granițe. Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) a fost conceput pentru a rezolva această problemă, dar implementarea sa a fost lentă și inegală. În 2024, doar o mică parte din rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) era complet echipată cu ERTMS.
O altă problemă majoră este lipsa conexiunilor rapide și eficiente între capitale și marile orașe europene. Deși trenurile de mare viteză funcționează bine în unele țări – cum ar fi Franța, Germania, Spania sau Italia – există puține legături transfrontaliere de acest tip. Trenurile internaționale de noapte, odinioară populare, au fost în mare parte abandonate în ultimele decenii, deși în prezent există o tendință de relansare a acestora, sprijinită și de creșterea preocupării pentru impactul climatic al aviației.
În plus, infrastructura feroviară este inegal dezvoltată între Vestul și Estul Europei. Țările din Europa Centrală și de Est dispun adesea de linii vechi, lente și insuficient electrificate, ceea ce face transportul feroviar mai puțin atractiv față de cel rutier. Această disparitate afectează nu doar mobilitatea pasagerilor, ci și eficiența coridoarelor de transport de marfă.
Pentru a aborda aceste provocări, Uniunea Europeană a lansat inițiativa Green Deal și strategia Sustainable and Smart Mobility Strategy, prin care își propune ca transportul feroviar să devină principalul mijloc de mobilitate pe distanțe medii până în 2050. Prin programul Connecting Europe Facility (CEF), UE finanțează proiecte majore de infrastructură, modernizare și electrificare a liniilor. Totodată, prin mecanismul TEN-T, Comisia Europeană impune standarde comune pentru rețeaua principală, cu termene clare de implementare – 2030 pentru rețeaua centrală și 2050 pentru cea globală.
De asemenea, Uniunea Europeană promovează liberalizarea pieței feroviare prin deschiderea acesteia către concurență, în speranța că noi operatori vor aduce servicii mai bune și prețuri mai competitive. În paralel, sunt susținute inițiative precum dezvoltarea trenurilor de noapte internaționale și simplificarea rezervărilor transfrontaliere.
În concluzie, rețeaua de trenuri din Europa are un potențial uriaș, dar insuficient exploatat. Prin investiții coordonate, standardizare tehnologică și politici ambițioase, Uniunea Europeană urmărește transformarea transportului feroviar într-un pilon al mobilității verzi și integrate pe continent. Succesul acestor măsuri va depinde însă de cooperarea statelor membre și de voința politică de a pune trenul în centrul strategiei de transport european.
Programul este realizat de către platforma europeană ARTE și este disponibil în 10 limbi în urma unui parteneriat media intitulat EMOVE Hub. Proiectul este coordonat de ARTE și include publicațiile Balkan Insight (BIRN), Sinopsis (BIRN Romania), El País (Spania), Gazeta Wyborcza (Polonia), Internazionale (Italia), Ir (Letonia), Kathimerini (Grecia), Le Soir (Belgia) și Telex (Ungaria). Parteneriatul media este susținut prin fonduri europene în urma inițiativei DG CNECT „European Media Hubs” din cadrul programului EU’s Multimedia Actions.
