Aproape jumătate dintre români cred că se trăia mai bine în perioada comunistă, iar și mai mulți consideră că acel regim a reprezentat ”un lucru bun” pentru țară. Și totuși, nu cumva aparenta simpatie pentru comunism ascunde de fapt o nemulțumire pentru actuala stare din România?
Peste 48% dintre români sînt de părere că se trăia mai bine în perioada regimului comunist, reiese dintr-un sondaj INSCOP, realizat la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) și prezentat pe 22 iulie. Totodată, 34,7% apreciază că se trăia mai rău în acea perioadă.
Cifrele sondajului arată o realitate ce pare greu de înțeles acum, la 35 de ani de la căderea regimului comunist. Astfel, 55,8% dintre cei chestionați apreciază că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România, în timp ce 34,5% adoptă o opinie contrară. 68,2% au apreciat că au suficiente informații pentru a-și face o părere despre perioada comunistă. Pentru 29,7% răspunsul a fost ‘probabil că nu’ sau ‘cu siguranță nu’.
Cifre seci
Pe de altă parte, 80,9% au indicat că înainte de Revoluție era mai puțină libertate, punct de vedere contrazis de 9% dintre respondenți.
Cei chestionați consideră că înainte de 1989: mâncarea era mai sănătoasă (85,1%), era mai puțină libertate (80,9%), oamenii se ajutau mai mult unii pe alții (80%), era mai multă siguranță publică (75,1%), se produceau mai multe decât în prezent (68,5%), statul avea mai multă grijă de cetățeni (66,4%), era mai puțină corupție (65,1%), instituțiile statului erau mai eficiente (58,7%), accesul la educație era mai ușor (49,9%), accesul la servicii de sănătate era mai ușor (48,6%), se trăia mai bine (48,4%), se promovau mai multe valori decât în prezent (48,2%).
77,2% dintre subiecții sondajului consideră că înainte de 1989 România era o țară mai bogată decât în prezent, iar 73,2% spun că era mai respectată pe plan extern. Totodată, 52,8% sunt de părere că în timpul regimului comunist poluarea generată de industrie era mai mică.
59,2% dintre cei chestionați spun că regimul comunist s-a făcut responsabil de abuzuri și crime, în timp ce 23,7% au o opinie contrară.
Peste 96% dintre subiecții sondajului au auzit că în perioada comunistă anumite alimente se cumpărau pe cartelă în cantități limitate, iar altele nu se găseau aproape deloc în magazine.
Totodată, 92,1% au aflat că erau restricționate călătoriile în străinătate, iar peste 95% știu că programul tv era limitat la câteva ori pe zi.
Peste 76,1% au auzit că accesul la orice funcție de conducere era permis doar membrilor de partid, iar 85,6% știu că înainte de 1989 erai obligat să te prezinți la locul de muncă repartizat la terminarea școlii/facultății. Totodată, peste 82% au auzit despre faptul că sute de mii de români au fost omorâți și torturați în închisorile comuniste.
34,8% dintre subiecții sondajului au trăit în perioada comunistă, iar 14,2% au spus că s-au informat în legătură cu acea perioadă de la rude. Pentru 7% principala sursă de informații a reprezentat-o școala, iar pentru 5,4% cărțile sau filmele documentare. 3,1% au aflat despre perioada comunistă mai ales de pe internet, iar 2,8% din mass media, în timp ce 0,4% au ca sursă de informare rețelele sociale.
Peste 73% dintre respondenți au sentimentul că România și-a pierdut identitatea culturală în ultimele decenii, iar 75% spun că filmele produse în perioada comunistă erau mai bune. Peste 58% apreciază mai mult emisiunile de divertisment din acea perioadă, iar 71,8% consideră că muzica românească era mai bună înainte de 1989.
66,2% spun că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun, în timp ce 24,1% consideră că a fost un lider rău.
Dintre respondenți, 41,2% se informează de la tv, 22,8% de pe rețelele sociale, 20,3% de pe site-urile de știri, 7,1% din ziare și reviste, 5,3% de la posturile radio.
Peste 57% sunt de părere că în acest moment în România există partide sau formațiuni politice care au mesaje pro-comunism.
63,5% dintre cei chestionați consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, iar 27,4% apreciază că lucrurile în țara noastră se îndreaptă într-o direcție bună.
Datele au fost culese în perioada 25 iunie – 3 iulie, prin metoda CATI (interviuri telefonice). Volumul eșantionului a fost de 1.505 persoane, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de +/-2,53% la un grad de încredere de 95%.
Un comentariu:
Directorul general al INSCOP Research, sociologul Remus Ștefureac, care a prezentat rezultatele sondajului, a considerat că percepția asupra comunismului se datorează în primul rînd faptului că în ultimii 35 de ani nu au fost construiți anticorpii care să combată glorificarea comunismului.
”Cea mai gravă criză a regimului democratic de la noi s-a întâmplat recent, în ultimele luni (e vorba de anularea alegerilor prezidențiale și creșterea dreptei radicale – n.m). Și această criză reflectă nu doar, poate, o indolență a noastră ca societate față de acest subiect (al comunismului -n.r.) sau de alte subiecte, dar reflectă și un război informațional în mijlocul căruia ne aflăm. (…) Războiul informațional este în mijlocul societății noastre, iar modul în care am văzut ascensiunea narativelor radicale, ultrapopuliste, extremiste, proruse, pro-regim criminal, autoritar, cred că demonstrează această criză gravă în care se află democrația românească”, a declarat Remus Ștefureac.
El a punctat că o mare parte din cifrele sondajului se datorează și acestui război informațional.
”Generațiile tinere, 18-29 de ani, sunt extrem de vulnerabile la acest subiect și explicația nu este legată doar de educația pe care o primesc de la părinți, bunici, ci legată în mod direct de acest război informațional. Dacă navigăm puțin pe rețelele sociale (…), vom vedea produse de înaltă calitate care glorifică, rostogolind minciuni grosolane, un regim criminal, un regim care nu a adus foarte multe lucruri bune. Toată această avalanșă nu a fost contrabalansată de mai nimic cel puțin în ultimii ani. Noi, ca societate, din păcate, în ultimii 35 de ani nu am construit anticorpii necesari pentru a rezista la o astfel de agresiune“’”, a declarat Ștefureac.
El a atras atenția că nu avem capabilități tehnice și creative de a combate acest tip de agresiune informațională. ”Noi ne pregătim de creșterea bugetului apărării (…), este o problemă de securitate națională. (…) Ne pregătim de creșterea bugetului Apărării, 3,5% plus 1,5%. Doar pentru programul F35 vom aloca 7 miliarde (…) Dar dacă România poate să aloce, realmente, 7 miliarde de euro absolut necesar pentru un astfel de program, oare nu poate să aloce 1 miliard de euro, aș spune, pentru construirea de capabilități de combatere a războiului informațional? Astfel încât peste nu foarte mulți ani, doi-trei ani, să nu ne trezim în situația în care vom regreta amarnic această lipsă de acțiune“, a mai spus Ștefureac.
El punctat că la ora actuală trăim într-o țară în care 56% din populație spune că regimul comunist a fost un lucru bun pentru România și 81% spun că atunci era mai puțină libertate.
“Problema mea, aproape, este aceea că nu știu dacă o mare parte a românilor mai apreciază libertatea. Într-o astfel de percepție, înseamnă că libertatea nu mai este o valoare profund apreciată de români. Și, sigur, că poate ne-am obișnuit cu libertățile, dar noi nu explicăm suficient ce înseamnă lipsa de libertate și, în felul acesta, descriem și regimul comunist, orice fel de regim totalitar. Este o percepție extrem de îngrijorătoare pentru că (…) nu mai judecăm lucrurile importante pentru noi, ca persoane individuale, vorbim și de libertăți individuale, dar și pentru noi drept colectivitate, țară liberă, țară cu adevărat suverană, neinfluențată de o putere ostilă care nu a urmărit, de-a lungul istoriei, decât să ne pună în dificultate“, a spus Ștefureac.
Potrivit datelor prezentate de Ștefureac, aproape 56% dintre români consideră că perioada comunistă a reprezentat ‘mai degrabă un lucru bun pentru România’, întrebați cum evaluează regimul comunist.
Spre comparație, șeful INSCOP a precizat că în urmă cu mai bine de 10 ani, în 2014, la aceeași întrebare, românii au răspuns în procent de 45% că regimul comunist a reprezentat “mai degrabă un lucru bun pentru România”.
El a subliniat și faptul că multe din aceste cifre reflectă și “o nemulțumire față de prezent“ și este bine să fie analizate în contextul “responsabilității pe care o are întreaga clasă politică, legată de integritate, legată de eficiența politicilor care sunt propuse“ și, de asemenea, de “sentimentul de dreptate al acestor politici care sunt transmise în societatea românească“.
UPDATE: Președintele Nicușor Dan consideră că „principalul motiv pentru care tot mai mulți români idealizează comunismul este dezamăgirea profundă față de clasa politică din ultimele trei decenii”. Șeful statului preconizează că „imaginea falsă despre perioada comunistă este întreținută și de campanii de dezinformare”, iar acestea trebuie combătute. ”Corupția, lipsa de transparență, promisiunile nerespectate și sentimentul de nedreptate au slăbit încrederea oamenilor în prezent și în viitor. Când speranțele sunt înșelate ani la rând, nostalgia devine o reacție firească, chiar dacă se bazează pe o imagine distorsionată a trecutului”, a afirmat președintele Nicușor Dan într-o postare pe Facebook.
