Europa, ultimul bastion al presei libere, se confruntă cu mai multe amenințări. Despre cum tăierile bugetare, magnații media și intervențiile politice pun în pericol pluralismul mass media europene, într-un reportaj ARTE Săptămânal
Nicăieri în lume jurnaliștii nu relatează la fel de liber ca în Europa. Însă independența mass-mediei este tot mai afectată și în blocul comunitar.
Uniunea Europeană încearcă să combată acest lucru cu un nou pachet de reguli, intitulat Legea europeană privind libertatea mass-mediei, care intră în vigoare în luna august.
Dar ce face, practic, această lege? Și de ce este atacat pluralismul mass-mediei în Europa?
CONTEXT:
Uniunea Europeană a adoptat oficial Legea privind libertatea mass-media / European Media Freedom Act (EMFA), un pachet legislativ cu caracter obligatoriu menit să consolideze independența editorială, să protejeze jurnaliștii de presiuni politice și economice și să garanteze transparența proprietății asupra mijloacelor de informare în masă în toate cele 27 de state membre.
Actul normativ, propus de Comisia Europeană în 2022, a fost adoptat de Parlamentul European și Consiliu în 2024, iar de la 1 august 2025 va deveni aplicabil în toate statele membre. Legea vine ca răspuns la deteriorarea libertății presei în mai multe țări europene, situație care include cazuri de cenzură, presiuni guvernamentale asupra redacțiilor și concentrarea excesivă a proprietății mass-media.
Obiectivele legii:
Legea urmărește să creeze un cadru comun pentru protejarea pluralismului și independenței mass-media. Printre cele mai importante prevederi se numără:
- interzicerea supravegherii ilegale a jurnaliștilor, inclusiv prin utilizarea programelor spyware;
- asigurarea unei protecții sporite împotriva ingerințelor politice în conținutul editorial;
- obligația autorităților naționale să respecte independența instituțiilor media publice și să garanteze finanțări transparente și echitabile;
- cerințe clare privind transparența proprietății media și a finanțării publicitare, în special a celei provenite de la instituțiile statului;
- reguli pentru algoritmii platformelor digitale, astfel încât conținutul jurnalistic să nu fie eliminat arbitrar.
Un element cheie al EMFA este înființarea unui nou Comitet European pentru Servicii Media, format din reprezentanții autorităților naționale de reglementare din domeniul audiovizualului. Acesta va avea rol de coordonare, schimb de bune practici și supraveghere a respectării legislației europene în domeniu.
Reacții:
Adoptarea EMFA a fost salutată de mai multe organizații de jurnaliști și ONG-uri care militează pentru libertatea presei. Reporteri fără Frontiere a declarat că este „un pas istoric în direcția consolidării democrației europene”.
„Este pentru prima dată când Uniunea Europeană oferă o protecție juridică reală și direct aplicabilă pentru jurnaliști, împotriva presiunilor politice și economice. În special în contextul creșterii dezinformării și polarizării politice, EMFA este esențială pentru sănătatea spațiului public european”, a declarat Věra Jourová, vicepreședinta Comisiei Europene.
Totuși, nu au lipsit nici vocile critice. Unele guverne naționale, în special cele din Ungaria și Polonia, și-au exprimat rezerve cu privire la faptul că legislația interferează cu competențele statelor membre. De asemenea, anumiți editori de presă și-au exprimat îngrijorarea că reglementările privind algoritmii platformelor digitale ar putea avea efecte neprevăzute asupra veniturilor din publicitate.
În România, organizațiile de media au salutat adoptarea legii, mai ales în contextul îngrijorărilor privind lipsa de transparență a finanțării din fonduri publice și presiunile politice asupra redacțiilor. Spre exemplu, ActiveWatch și Centrul pentru Jurnalism Independent au cerut Guvernului și Parlamentului să alinieze rapid legislația națională cu noile prevederi europene și să asigure aplicarea corectă și transparentă a noilor reguli.
Programul este realizat de către platforma europeană ARTE și este disponibil în 10 limbi în urma unui parteneriat media intitulat EMOVE Hub. Proiectul este coordonat de ARTE și include publicațiile Balkan Insight (BIRN), Sinopsis (BIRN Romania), El País (Spania), Gazeta Wyborcza (Polonia), Internazionale (Italia), Ir (Letonia), Kathimerini (Grecia), Le Soir (Belgia) și Telex (Ungaria). Parteneriatul media este susținut prin fonduri europene în urma inițiativei DG CNECT „European Media Hubs” din cadrul programului EU’s Multimedia Actions.
