Dacă viitorul guvern de la Chișinău dorește să facă progrese serioase spre aderarea la Uniunea Europeană, va trebui să reducă polarizarea și să convingă o parte mai mare a societății de beneficiile concrete ale integrării, se arată într-o analiză Balkan Insight.
Cele trei runde de vot decisive din Republica Moldova, organizate de-a lungul unui singur an, au confirmat în mare măsură ireversibilitatea parcursului proeuropean al Moldovei, dar au arătat totodată și profunzimea diviziunilor interne, din societate.
La alegerile parlamentare de luna trecută, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiune proeuropeană aflată la guvernare, a obținut un nou vot de încredere, câștigând aproape jumătate din totalul voturilor. Astfel a fost consfințită atât realegerea președintei Maia Sandu, la scrutinul din octombrie-noiembrie 2024 cât și rezultatul referendumului constituțional din aceeași perioadă, care a înscris în legea fundamentală obiectivul aderării la UE.
Fiecare campanie electorală a fost însă dominată de o retorică alarmistă, mesaje instigatoare la ură și tentative de manipulare, venite de ambele părți ale spectrului politic: atât dinspre tabăra pro-occidentală cât și din cea care continuă să privească spre Rusia.
Cu 50,2% din voturi obținute la scrutinul din 28 septembrie și având o majoritate absolută în parlament, PAS se confruntă acum cu o opoziție fragmentată, formată din partide fie deschis pro-ruse, fie suspectate că doar mimează atașamentul față de obiectivul european.
Deși majoritatea proeuropeană este solidă la nivel formal, analiștii avertizează că un progres real spre aderare va necesita un efort mai amplu de incluziune socială și politică. „Guvernul trebuie să câștige încrederea unei părți mai mari a societății și să reducă tensiunile care împart țara”, spun aceștia.
Sociologul Tatiana Cojocari consideră că PAS ar trebui să mute centrul dezbaterii publice de la teme geopolitice la probleme economice concrete. „Aceasta este prioritatea pentru următorii ani”, afirmă ea. „Guvernul ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea regiunilor, atragerea investițiilor și politici mai apropiate de nevoile cetățenilor. Doar așa pot fi schimbate percepțiile și comportamentele politice, iar societatea poate deveni mai coezivă, cu o viziune comună asupra viitorului european.”
„Ceea ce ne unește”
Salutând victoria PAS în noaptea alegerilor, Maia Sandu a declarat că „cel mai scurt drum către pace și libertate este drumul european”, dar a încercat totodată să transmită un mesaj de unitate.
„Știu că unii dintre voi sunteți îngrijorați”, a spus Sandu. „Noul guvern trebuie să se asigure că nimeni nu este lăsat în urmă… Acum este momentul să adunăm ceea ce ne unește mai mult decât ceea ce ne desparte. Nu există învingători și învinși. Viața continuă dincolo de politică — cu plimbări, cărți, timp petrecut în familie.”
Noul executiv PAS poate conta pe circa 1,9 miliarde de euro în granturi și împrumuturi preferențiale din partea Uniunii Europene în următorii trei ani – echivalentul a aproximativ 10% din PIB-ul Moldovei. Provocarea, spun analiștii, este ca acești bani să fie investiți în mod transparent și eficient, astfel încât beneficiile să fie resimțite direct de populație și să demonstreze concret avantajele apropierii de UE.
Politicianul și diplomatul Igor Munteanu, liderul partidului extraparlamentar Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB), subliniază că PAS va trebui, în paralel, să construiască un consens politic mai larg. „Polarizarea este alimentată de lipsa de încredere în instituțiile statului și de absența unui dialog constant între cele două tabere”, afirmă Munteanu. „Avem nevoie de un cadru structurat de dialog, nu doar de consultări formale sau conferințe anuale”.
În contextul acuzațiilor privind un nou „război hibrid” purtat de Rusia împotriva Moldovei înaintea alegerilor din septembrie, Nicolae Panfil, de la organizația Promo-LEX, avertizează că autoritățile trebuie să își intensifice eforturile pentru a combate ingerințele externe.
„Este esențial să contracarăm dezinformarea și să controlăm mai strict finanțarea politică, pentru a ne proteja mai bine de influența Federației Ruse”, a spus Panfil.
Provocarea identității civice
Autoritățile moldovene afirmă că Rusia promovează în societate o narațiune despre un Occident „decadent” și „imoral”, opus „valorilor tradiționale”. De cealaltă parte, liderii proeuropeni avertizează asupra unei amenințări militare potențiale din partea Moscovei, având în vedere războiul din Ucraina vecină.
Totuși, Cojocari crede că ingerința rusă ar fi avut un efect invers: „Paradoxal, presiunile externe au contribuit într-o anumită măsură la consolidarea societății”, spune ea. „Am observat o mobilizare ridicată la vot și un sprijin consistent pentru partidul de guvernământ”.
Rezultatele electorale arată o Moldovă colorată în galbenul PAS: partidul a câștigat majoritatea voturilor în Chișinău, în regiunile de sud și centru, în unele raioane din nord și, semnificativ, în diaspora.
În schimb, blocul pro-rus „Patriotic”, clasat pe locul al doilea cu 24,17% din voturi, a dominat în regiunea separatistă Transnistria și în Autonomia găgăuză, unde electoratul este majoritar pro-rus.
Reducerea acestei diviziuni nu va fi ușoară, avertizează istoricul și analistul politic Anatol Țăranu. El explică dificultatea prin lipsa unei identități civice comune într-o țară unde limba română este dominantă, iar vorbitorii de rusă se simt adesea marginalizați.
„Spre deosebire de multe state europene care au trecut prin faza consolidării națiunii și au evoluat în societăți civice, Moldova nu a avut această experiență”, spune Țăranu. „Am fost mai degrabă o anexă – întâi a Imperiului Țarist, apoi a Uniunii Sovietice. Acum, luptăm să devenim un stat”.
El adaugă că etnicii ruși au fost condiționați, încă din perioada sovietică, să-i privească pe moldoveni ca pe niște „țărani needucați” — o percepție încă adânc înrădăcinată. „Aceste realități sunt extrem de complexe”, conchide Țăranu. „Dacă nu le vom aborda frontal, nu vom putea progresa”.
