Potrivit estimărilor, Uniunea Europeană are nevoie de aproximativ 1,2 milioane de medici, asistenți medicali și moașe. Există soluții pentru a acoperi acest deficit? Detalii într-un material video ARTE Europa Săptămânal.
Așteptați o veșnicie pentru o programare la medic? Cabinetul cel mai apropiat este la zeci de kilometri distanță? Nu este ceva neobișnuit. Lipsa de medici este o problemă în toată Uniunea Europeană.
În această ediție a ARTE Europa Săptămânal, analizăm cauzele, descoperim regiunile cele mai afectate și aflăm care sunt soluțiile: de la măsuri concrete la inițiative ingenioase.
CONTEXT:
Uniunea Europeană se confruntă cu una dintre cele mai serioase crize din istoria recentă a sistemelor de sănătate. Potrivit celor mai recente estimări ale Comisiei Europene, blocul comunitar are nevoie de aproximativ 1,2 milioane de medici, asistenți medicali și moașe pentru a acoperi nevoile actuale ale populației. Fenomenul se poate transforma într-o veritabilă urgență socială, în condițiile în care populația Europei este în curs de îmbătrânire, iar o mare parte dintre profesioniștii din domeniul sanitar se apropie de vârsta pensionării.
Problema este una structurală, nu doar conjuncturală. De zece ani încoace, statele membre se luptă cu un dezechilibru între cererea tot mai mare de servicii medicale și oferta limitată de personal calificat. Pandemia a expus fragilitățile sistemului, accelerând epuizarea cadrelor medicale și determinând o parte dintre ele să părăsească profesia. Concedierile mascate sub forma „reorientării profesionale”, sindromul burnout sau migrația profesională spre state cu salarii mai bune au adâncit criza.
Multe țări din Estul Europei – România, Bulgaria, Polonia – continuă să fie „exportatoare de medici”, pierzând anual mii de profesioniști către spitalele din Germania, Franța ori Belgia. Discrepanțele de salarii și condiții de muncă rămân greu de egalat. În același timp, statele din Vest se bazează tot mai mult pe personal medical venit din afara UE, în special din Asia și Africa de Nord. Această soluție, deși rapidă, stârnește dezbateri etice legate de „drenarea creierelor” din sisteme sanitare și mai fragile.
Bruxellesul încearcă să navigheze printre interese divergente și să contureze o strategie comună. Una dintre ideile luate în calcul este creșterea capacităților de formare la nivel universitar și postuniversitar. S-ar putea introduce stimulente financiare pentru tineri, burse care să-i încurajeze să urmeze cariere medicale și să rămână apoi în țările de origine. Însă rezultatele unei astfel de măsuri ar fi vizibile abia peste câțiva ani.
Digitalizarea ar putea contribui la diminuarea deficitului. Extinderea telemedicinei, utilizarea inteligenței artificiale în diagnosticare și automatizarea unor sarcini birocratice pot reduce presiunea asupra personalului existent. Totuși, tehnologia nu poate substitui complet munca directă cu pacientul, mai ales în sectoarele critice precum terapie intensivă, oncologie sau îngrijiri paliative.
O altă direcție propusă vizează valorificarea mai eficientă a personalului medical mediu. Rolul asistenților medicali și al moașelor ar putea fi extins, preluând competențe suplimentare care să degreveze medicii. Unele state membre au început deja să testeze astfel de modele de lucru, însă adoptarea lor pe scară largă presupune modificări legislative și o schimbare de mentalitate.
Nu în ultimul rînd, îmbunătățirea condițiilor de lucru rămâne un factor decisiv. Mai multe țări europene discută majorări salariale pentru medici și asistenți, programe mai flexibile și investiții uriașe în infrastructura spitalicească. Fără un mediu profesional sănătos, orice altă soluție riscă să devină un pansament temporar.
Criza de personal medical nu poate fi ignorată. Europa are nevoie urgentă de politici coordonate și de investiții pe termen lung. Întrebarea fundamentală rămâne deschisă: vor reuși guvernele să transforme lecțiile dure ale ultimilor ani în reforme sustenabile? Sau continentul va continua să-și trateze propriul sistem de sănătate doar atunci când acesta ajunge în stare critică?
Programul este realizat de către platforma europeană ARTE și este disponibil în 10 limbi în urma unui parteneriat media intitulat EMOVE Hub. Proiectul este coordonat de ARTE și include publicațiile Balkan Insight (BIRN), Sinopsis (BIRN Romania), El País (Spania), Gazeta Wyborcza (Polonia), Internazionale (Italia), Ir (Letonia), Kathimerini (Grecia), Le Soir (Belgia) și Telex (Ungaria). Parteneriatul media este susținut prin fonduri europene în urma inițiativei DG CNECT „European Media Hubs” din cadrul programului EU’s Multimedia Actions
