Bisericile ortodoxe din Europa de Sud-Est se confruntă cu presiunea abordării problemelor teologice și practice ridicate de utilizarea inteligenței artificiale în religie. O analiză de Andreja Bogdanovski pentru Balkan Insight.
Mănăstirea ortodoxă Tuman din estul Serbiei, înființată în secolul al XIV-lea, și-a lansat în septembrie propriul chatbot, numit Tumanko. Programul informatic care poate purta conversații cu oamenii este reprezentat printr-o figură asemănătoare unui preot, îmbrăcat în rasă neagră și ținând un smartphone, ceea ce a atras peste 800.000 de interacțiuni în primele 24 de ore, ducând pur și simplu la supra-încărcarea serverelor.
Tumanko se limitează la oferirea de informații despre biserică și istoria sa, dar alte chatboturi merg mult mai departe. În octombrie, Mitropolia Nea Ionia din Atena a devenit prima instituție bisericească majoră care a lansat un chatbot complet – numit LOGOS – care oferă îndrumare bazată pe tradiția ortodoxă.
Creatorul său principal, Athanasios Davalas, de la HERON ICT Lab, descrie LOGOS drept „un asistent teologic atent”, folosit cel mai des de cei care au întrebări despre ritualurile religioase și istoria ortodoxă. Davalas a declarat pentru BIRN că LOGOS a fost creat pentru a răspunde „nevoii pastorale reale” a unui număr tot mai mare de oameni care caută online răspunsuri legate de credință, dar care prea des întâlnesc conținut general, vag sau înșelător.
„LOGOS nu a fost niciodată menit să înlocuiască îndrumarea spirituală, ci să ofere un sprijin de încredere, bazat pe învățătura Bisericii”, a spus Davalas.
Pe măsură ce instrumentele de inteligență artificială se înmulțesc, presiunea asupra bisericilor din Europa de Sud-Est de a aborda aspectele teologice și practice ale utilizării IA crește, căci bisericile trebuie să stabilească cum să supravegheze și să integreze aceste instrumente în structurile lor.
Credința alimentată de ChatGPT
Conform lui Davalas, LOGOS este programat să răspundă doar cu conținut din surse ortodoxe oficial recunoscute, inclusiv din Scriptură, decizii sinodale, texte liturgice și materiale verificate anterior de o echipa teologică a Mitropoliei.
„I se interzice în mod explicit să răspundă la întrebări doctrinare doar pe baza cunoștințelor generale de pe internet sau a interpretărilor neortodoxe”, a precizat el.
Dacă o aplicație primește sau nu aprobarea oficială din partea Bisericii devine tot mai mult un indicator cheie al legitimității respectivului program.
În Rusia, de exemplu, o aplicație de socializare numită Zosima, după un sfânt din secolul al VI-lea și destinată credincioșilor ortodocși ruși, nu a primit încă aprobarea formală a Bisericii Ortodoxe Ruse. Lansarea ei a stârnit îngrijorări privind confidențialitatea și a atras atenția asupra capacității de a solicita date personale sensibile, inclusiv detalii despre pașaport, adresa de domiciliu și informații despre angajare.
LOGOS, pe de altă parte, a fost dezvoltat în parteneriat cu Sfânta Mitropolie a Nea Ionia, Filadelfia, Heraklion și Chalcedon, care a selectat materialele teologice de referință, a stabilit limitele de conținut și criteriile doctrinare. Potrivit dezvoltatorului său, LOGOS nu este conceput să răspundă la confesiuni, subiecte politice sau probleme controversate.
Liderii ortodocși rămân totuși precauți în privința implicațiilor religioase ale inteligenței artificiale.
Impactul noilor tehnologii asupra societății a fost tema unei conferințe organizate la sfârșitul lunii septembrie la Salonic, în cadrul sărbătoririi centenarului revistei academice Theologia, publicată de Sfântul Sinod al Bisericii Greciei. La eveniment au participat teologi și lideri religioși, printre care mai mulți patriarhi ortodocși.
Deși au recunoscut potențialele beneficii ale IA, mai mulți lideri bisericești au accentuat mai mult pericolele pe care aceasta le-ar putea prezenta.
Patriarhul Georgiei, Ilia al II-lea, a avertizat că inteligența artificială are puterea de a conduce lumea „către un abis”, în timp ce Patriarhul Bulgariei, Daniil, a vorbit împotriva „tehnologizării vieții”. „Nu trebuie să permitem ca inteligența artificială să creeze iluzia că poate înlocui sau elimina rugăciunea și asceza”, a spus Daniil.
„Trebuie să nu uităm niciodată că, oricât s-ar dezvolta sau îmbunătăți inteligența artificială, ea nu poate dobândi niciodată ceea ce Părinții numesc ‘mintea lui Hristos’. Mintea primește darul harului, în comuniunea de rugă, euharistică și sacramentală cu Hristos.”
În schimb, tehnologia ar trebui privită ca „un dar de la Dumnezeu pentru oameni”, a spus Patriarhul României, Daniel; ea devine „problematică când nu mai slujește omenirii, ci tinde să o înlocuiască”.
Este tehnologia „neutră spiritual”?
În august anul trecut, un Isus ”alimentat” de inteligență artificială a fost instalat într-un confesional dintr-o biserică catolică din Lucerna, Elveția, în cadrul unei colaborări de mai mulți ani cu un laborator de cercetare universitar specializat în realitate imersivă.
Pe parcursul a două luni, peste 1.000 de persoane au profitat de ocazie pentru a interacționa cu avatarul lui Isus; unii s-au angajat în discuții profunde despre teme precum dragostea, războiul și suferința.
Mai sunt însă și alte exemple în care instrumentele de inteligență artificială au fost folosite pentru a scrie predici sau pentru a aduce literatura religioasă, cum ar fi Biblia, mai aproape de credincioși.
În Bulgaria, Arhimandritul Nicanor, starețul Mănăstirii Țarnogorski, din vestul țării, a declarat că nu există niciun motiv să credem că tehnologia poate înlocui „viața spirituală reală”. Tehnologia, a spus el pentru BIRN, este „neutră spiritual”.
„Trebuie să nu uităm niciodată că acestea sunt doar mașini”, a subliniat Arhimandritul Nicanor. „Nu există inteligență sau o persoană în spatele inteligenței artificiale. Este doar un calculator sofisticat, a cărui esență se bazează pe hardware și impulsuri electrice. Nu există viață acolo, la fel cum nu există viață într-o lopată de grădină”.
Subliniind totuși rolul pe care Biserica Ortodoxă îl are de jucat în era inteligenței artificiale și a transformării digitale, Arhimandritul Nicanor a adăugat: „Biserica Ortodoxă, pentru a nu deveni o sectă, trebuie să-și educe credincioșii să aibă o atitudine corectă față de lumea materială din jurul nostru și față de tehnologiile digitale și inteligența artificială”.
Ortodoxia în era algoritmilor
Totuși întrebarea dacă inteligența artificială – în rapidă evoluție și care se intersectează cu algoritmii rețelelor de socializare – este cu adevărat neutră, este un subiect ce preocupă tot mai mult anumite cercuri ortodoxe.
În restul lumii, mai ales în Statele Unite se discută despre puterea algoritmilor, care selectează și livrează conținut utilizatorilor, în principal prin fluxurile de social media. Unii cercetători subliniază că, din ce în ce mai mult, autoritatea în lumea online a religiei nu mai vine de la preoți sau episcopi, ci prin videoclipuri virale și influenceri.
În SUA, un număr tot mai mare de „influenceri ortodocși” câștigă popularitate exploatând subiecte controversate, adesea aliniindu-se cu narative naționaliste creștine și de dreapta, rescriind astfel identitățile ortodoxe online.
Cultura creștin-ortodoxă din SUA evoluează „datorită conținutului bazat pe consum, condus de algoritmi, în care inteligența artificială este folosită pentru optimizare”, apreciază Sarah Riccardi-Swartz, profesoară asociată de religie și antropologie la Northeastern University, Boston.
Riccardi-Swartz a spus pentru BIRN că Biserica Ortodoxă trebuie să intervină și să abordeze modul în care tehnologiile digitale „transformă lumea ortodoxă, autoritatea, educația și valorile teologice”.
Ea a menționat un sondaj informal realizat de Biserica Ortodoxă din America în 2023, care a vizat în special convertiții recenți la ortodoxie din SUA și a concluzionat că întâlnirea online cu ortodoxia a fost un factor semnificativ de atracție.
„Tinerii bărbați descoperă ortodoxia prin creatorii de conținut de pe rețelele de socializare”, a spus Riccardi-Swartz, subliniind că totuși mulți dintre acești creatori de conținut „sunt adesea extremiști politici de dreapta și care produc material misogin, rasist și antisemit”.
Nota editorului: Evident, toate ilustrațiile acestui articol au fost realizate cu ajutorul Inteligenței Artificiale
