Circa 127 de parohii ortodoxe în care se slujește în limba română, majoritatea situate în regiunile cu populație românească din Transcarpatia, Cernăuți și Odesa, riscă să fie închise sau să li se confiște bunurile, în urma interzicerii activităților Mitropoliei Kievului a Bisericii Ortodoxe Ucrainene (UPȚ, afiliată Patriarhiei Moscovei)
Informația este confirmată de BucPress, agenție de știri din Cernăuți. Decizia autorităților de la Kiev vine după ce Serviciul de Stat al Ucrainei pentru Politicile Etnice și Libertatea Conștiinței (DESS) a publicat o listă oficială a organizațiilor religioase afiliate entităților străine interzise, plasând Mitropolia Moscovei pe primul loc.
Anatol Popescu, președintele Asociației Basarabia a românilor din regiunea Odesa, a avertizat asupra impactului devastator asupra comunității românești istorice din Ucraina.
„Aceste parohii reprezintă inima spirituală a românilor din Ucraina. Interzicerea lor înseamnă nu doar pierderea lăcașurilor de cult, ci și o amenințare directă la identitatea noastră culturală și religioasă”, a scris Anatol Popescu pe Facebook. El a subliniat că statul ucrainean pare să favorizeze trecerea acestor parohii către Biserica Ortodoxă a Ucrainei (PȚU), în timp ce blochează alternativele care ar păstra slujbele în limba română.
Potrivit informațiilor furnizate de Popescu, presiunile asupra clericilor români au escaladat în ultimul an. În 2024, procedura de înregistrare a Organizației religioase „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina” (BOR-Ucraina) a fost blocată deliberat, în ciuda interesului manifestat de numeroase parohii. Unul dintre fondatorii inițiativei, avocatul Eugen Patraș, originar din nordul Bucovinei, a fost sancționat de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) cu o interdicție de intrare în țară pentru trei ani.
„Aceasta este o strategie clară de a forța parohiile românești să se alăture PȚU, fără a garanta dreptul la slujbe în limba maternă”, a explicat Anatol Popescu.
Situația s-a agravat recent prin mobilizarea forțată a preoților. Un exemplu este cazul preotului Nicolae Zeciu de la Biserica „Sf. Arh. Mihail” din satul Erdec-Burnu (Utkonosivka), regiunea Odesa, dar și al preotului Valeriu Florescu de la Biserica Sfântul Vasile cel Mare din satul Corcești, regiunea Cernăuți.
„Astfel de acțiuni sunt presiuni enorme asupra clericilor noștri, care riscă să lase comunitățile fără păstori spirituali”, consideră Anatol Popescu.
Decizia privind interzicerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene (UPȚ) urmează să fie decisă în instanță, o primă ședință de judecată urmând să aibă loc pe 11 decembrie. UPȚ și alte biserici au contestat decizia DESS, instituție care nu a oferită încă judecătorilor întreaga documentație folosită pentru a analiza legăturile dintre Mitropolia Kievului și Biserica Ortodoxă Rusă, relatează Church Times. De asemenea, peste 1000 de persoane au solicitat să se alăture procesului ca terți, ceea ce necesită mai mult timp pentru ca toate părțile să examineze documentația extinsă.
„Agenția nu a furnizat toate documentele. În special, acest lucru privea nota oficială, pe care au clasificat-o ca fiind pentru uz intern după ce au primit solicitarea noastră. În consecință, instanța a admis cererea noastră”, a declarat avocatul Mitropoliei Kievului, Mykyta Chekman.
O analiză juridică a consecințelor, bazată pe Legea Ucrainei privind apărarea ordinii constituționale în sfera activităților organizațiilor religioase, indică riscuri majore pentru aceste parohii dacă rămân afiliate Mitropoliei Moscovei. Printre principalele efecte se numără:
- Încetarea activităților: Interdicția de a organiza slujbe publice și restricții asupra utilizării clădirilor și terenurilor religioase.
- Restricții financiare și organizaționale: Interzicerea finanțării externe, pierderea dreptului de utilizare a terenurilor și anularea închirierilor de proprietăți publice.
- Inspecții și monitorizare: Controale stricte din partea DESS, a Ministerului Justiției și SBU, inclusiv audituri financiare.
- Consecințe penale: Răspundere administrativă sau penală pentru clerici în cazul nerespectării restricțiilor, mai ales dacă sunt suspectați de legături cu “statul agresor”.
- Lichidare judiciară: Posibilitatea de a iniția proceduri în instanță pentru dizolvarea organizațiilor și confiscarea proprietăților.
