O nouă lege privind dobândirea şi păstrarea cetăţeniei ucrainene, intrată în vigoare la mijlocul acestei luni, stârneşte nemulţumire la București și în comunitatea românească din Ucraina.
La 16 ianuarie 2026 a intrat în vigoare legea 4502-IX prin care Ucraina introduce instituția cetățeniei multiple. Actul normativ prevede că cetățenii ucraineni vor putea dobândi cetățenia altor state, a căror listă urmează a fi stabilită de Cabinetul de Miniștri.
Actul normativ adoptat de autorităţile de la Kiev stipulează condiţiile în care poate fi dobândită cetăţenia multiplă, dar şi lista ţărilor cu care Ucraina acceptă acord de dublă cetăţenie. Pe listă se află cinci state, dintre care trei din Europa şi două de pe continentul american, respectiv Germania, Cehia, Polonia, Statele Unite ale Americii şi Canada. Cetățenii acestor state vor putea obține pașaport ucrainean prin procedură simplificată, iar cetățenii ucraineni vor putea dobândi cetățenia acestor țări fără a renunța la cea ucraineană.
Lista nu include şi România, ceea ce îi îngrijorează pe românii din Ucraina, relatează BucPress. Până la declanșarea razboiului din 2022, cetățenii ucraineni din regiunea Cernăuți care dețineau și cetățenie română erau percepuți ca o amenințare la adresa integrității teritoriale a Ucrainei. Subiectul era frecvent abordat de presa locală naționalistă din Cernăuți, dubla cetățenie fiind prezentată ca un factor de risc pentru securitatea națională.
Cabinetul de Miniștri are prerogativa de a modifica în orice moment lista țărilor aprobate. Conform prevederilor legale, la elaborarea acestei liste, Guvernul trebuie să ia în considerare calitatea de membru UE a respectivelor state, precum și susținerea acestora față de sancțiunile impuse Federației Ruse. Executivul urmează să desemneze, prin decizie separată, autoritatea responsabilă cu gestionarea acestei liste.
Majoritatea aspectelor esențiale privind cetățenia multiplă nu sunt reglementate direct prin lege, urmând a fi stabilite prin acte normative secundare emise de Guvern.
Anterior acestei reforme legislative, Ucraina aplica una dintre cele mai restrictive politici din Europa în materie de cetățenie, interzicând dubla cetățenie.
Reacții
Avocatul ucrainean de origine română Eugen Pătraş consideră că decizia de a limita la cinci lista ţărilor pentru care este acceptată dubla cetăţenie reprezintă o formă de subapreciere a României de către autorităţile de la Kiev.
„Am fi aşteptat ca toate ţările din Uniunea Europeană, care sprijină necondiţionat Ucraina în actualul conflict să fie incluse pe acea listă. În plus poate să fie şi Statele Unite, şi Canada. Mi se pare că ţările care fac parte din Uniunea Europeană sunt tratate discriminatoriu. Cu atât mai mult România. După ruşi, comunitatea de români este a doua din punct de vedere numeric şi, având în vedere sprijinul necondiţionat pe care îl acordă România Ucrainei în actualul conflict şi având în vedere sutele de etnici români care au căzut la datorie pe frontul ruso-ucrainean, era normal, firesc şi de aşteptat ca şi România să fie inclusă pe acea listă”, a declarat, pentru AGERPRES, Eugen Pătraş.
Pe de altă parte, Partidul Social Democrat a solicitat Administrației Prezidențiale și Guvernului României, prin Ministerul Afacerilor Externe, să clarifice motivele pentru care România a fost omisă de pe lista statelor eligibile pentru acorduri de dublă cetățenie cu Ucraina. PSD avertizează că această omisiune afectează direct comunitatea românească din Ucraina și contrastează cu sprijinul constant și necondiționat oferit de România pe durata războiului ruso-ucrainean. Social-democrații atrag atenția că o astfel de abordare poate influența negativ inclusiv parcursul european al Ucrainei.
Totodată, mai mulți deputați din Alianța pentru Unitatea Românilor consideră că excluderea României din lista statelor cu care Ucraina acceptă dubla cetățenie transmite un semnal negativ în raport cu sprijinul oferit de București și afectează direct comunitatea românească din Ucraina.
Mai multe detalii pe acest subiect pe BucPress.
Ulterior, Ministerul Afacerilor Externe de la București a transmis că modificările legislative din Ucraina referitoare la dobândirea și păstrarea cetățeniei ucrainene nu se referă la persoane care au deja cetățenia ucraineană și vizează, în pincipal, comunitățile ucrainene din străinătate. „Legea, adoptată în iunie 2025 și intrată în vigoare la data de 16 ianuarie 2026, nu se referă la persoane care au deja cetățenia ucraineană. Legea vizează în principal, deși nu exclusiv, comunitățile ucrainene din străinătate. De altfel, cele cinci state din prima listă aprobată de executivul ucrainean sunt statele în care locuiesc cele mai mari comunități ucrainene din străinătate”, a precizat MAE.
