Nu doar în România alegerile prezidențiale au fost anulate pentru nereguli. Un lucru asemănător s-a întîmplat și în Republica Srpska, entitate din cadrul Bosniei-Herțegovina, unde procesul electoral a fost anulat parțial.
Alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Srpska au fost cîștigate pe 8 februarie de către Siniša Karan, membru al Alianței Social-Democraților Independenți, SNSD, partid condus de mai cunoscutul lider Milorad Dodik, relatează Balkan Insight.
Victoria sa vine după ce alegerile prezidențiale desfășurate în noiembrie 2025 au fost anulate parțial, pe fondul acuzațiilor de fraudă electorală, o decizie fără precedent în politica recentă a entității sârbe din cadrul federației ce formează Bosnia-Herțegovina.
Autoritățile electorale au decis, la finalul anului trecut, invalidarea rezultatelor din mai multe secții de votare, invocînd nereguli grave în procesul de numărare a voturilor, suspiciuni de manipulare a listelor electorale și presiuni exercitate asupra alegătorilor.
După votul din 23 noiembrie, Comisia electorală centrală (CIK) a anunțat că S. Karan a cîștigat la limită, cu 50,39% din voturi, în fața candidatului opoziției, Branko Blanusa (48,22%). În urma acuzațiilor de fraudă formulate de opoziție, Comisia Electorală a anulat în cele din urmă rezultatele din 136 de secții de votare din cauza ‘neregulilor’ și astfel 80.000 de alegători au fost chemați din nou la urne duminică.
În cele din urmă, alegerile din 8 februarie au consemnat 50,5% din voturi pentru Karan și 48% pentru Blanusa, conform rezultatelor finale, care trebuiesc validate în următoarele zile.
Reamintim că alegerile prezidențiale din noiembrie au fost organizate după ce justiția locală l-a demis pe Milorad Dodik, liderul sîrb bosniac, în vîrstă de 66 de ani, care a prezidat Republica Srpska (RS) timp de aproape două decenii.
Găsit vinovat de nerespectarea deciziilor Înaltului Reprezentant, Dodik, cunoscut pentru amenințările sale secesioniste, a fost condamnat la o interdicție de șase ani de a ocupa funcția de președinte al RS. Înaltul Reprezentant este însărcinat să asigurare aplicarea corectă a acordului de pace din Bosnia, semnat acum treizeci de ani.
În context general, deși amploarea exactă a fraudei a rămas un subiect de dispută între partide, decizia de anulare parțială a accentuat polarizarea politică și neîncrederea publicului în instituțiile electorale.
Pentru susținătorii lui Karan, rezultatul confirmă ideea că anularea parțială a alegerilor din noiembrie a fost o corecție tehnică, nu o delegitimare a opțiunii majoritare a alegătorilor. Pentru opoziție, însă, scrutinul rămâne problematic, iar victoria lui Karan este privită ca produsul unui sistem care nu a fost reformat suficient.
La nivel instituțional, cazul alegerilor prezidențiale din Republica Srpska ridică semne de întrebare privind capacitatea Bosniei și Herțegovinei de a garanta standarde electorale uniforme și credibile pe întreg teritoriul său. Anularea parțială a votului a scos la iveală vulnerabilități cronice: politizarea administrației electorale, lipsa unor mecanisme eficiente de sancționare și influența partidelor asupra proceselor-cheie.
