Guvernul de la Belgrad cheltuiește sume destul de mari cu lobby-iști americani, sperând în acest fel să-și îmbunătățească imaginea la Washington. Experți consultați de Balkan Investigative Reporting Network (BIRN), cred însă că efectele acestui efort sunt limitate.
Din iulie 2023 încoace, Serbia a plătit circa 3,2 milioane de dolari firmelor de lobby din Washington, aproape jumătate din sumă fiind cheltuită în ultimul an, de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, potrivit unei analize realizate de BIRN.
În prezent, Belgradul are contracte cu trei firme de lobby din SUA. Două dintre acestea sunt derulate de foști consilieri ai lui Trump: Valcour, fondată de Matt Mowers, fost consilier superior la Casa Albă în cadrul Departamentului de Stat în timpul primului mandat Trump și BGR Governmental Affairs, unde David Urban, fost oficial al campaniei lui Trump, ocupă funcția de director.
Conform datelor publicate de OpenSecrets, BGR Governmental Affairs se numără printre cele patru companii de lobby cu cele mai mari creșteri de venituri după a doua inaugurare a lui Trump, înregistrând o majorare de 59% între 2024 și 2025, până la 71,5 milioane de dolari.
Valcour a fost angajată, anul trecut, în primul rând pentru a promova târgul internațional Expo 2027, care va fi organizat la Belgrad.
Odată cu instalarea lui Trump la conducerea SUA, Serbia și-a ajustat strategia de influențare la Washington. Dacă anterior încerca să-și consolideze imaginea prin organizații precum Freedom House și prin intermediul presei mainstream americane, în prezent accentul pare să fie pus pe contacte directe cu oficiali ai administrației și pe relații cu instituții media de dreapta.
Dimitrije Milić, director de programe la think tank-ul belgrădean New Third Way și CEO al firmei de consultanță strategică Lidington Research, consideră că simpla activitate de lobby nu poate rezolva problemele de imagine ale Serbiei în SUA.
„Serbia este o țară care, din cauza moștenirii anilor ’90, se confruntă cu o lipsă de încredere din partea establishmentului american. Activități de acest tip sunt insuficiente pentru a câștiga încrederea factorilor de decizie și a grupurilor influente din această țară”, a declarat Milić pentru BIRN.
(…)
Lobby-ul nu este o baghetă magică
Deși activitatea firmelor de lobby din SUA este, în principiu, transparentă, mare parte din informații se bazează pe propriile rapoarte ale companiilor, ceea ce poate oferi doar o imagine parțială a eforturilor depuse.
Scott Greytak, director executiv adjunct al Transparency International US, avertizează că problema este una sistemică. „Chiar și atunci când declarațiile sunt, tehnic, conforme cu legea, ele nu oferă întotdeauna publicului o imagine completă sau la timp despre modul în care guvernele străine încearcă să influențeze politica SUA”, a spus acesta.
Potrivit lui Greytak, legea dezvăluie adesea activitatea de lobby abia după ce influența a fost deja exercitată. „Atunci când guverne străine cheltuiesc milioane de dolari pentru a modela politica americană, publicul are dreptul să știe cine se află în spatele mesajelor și ce urmărește prin aceste campanii”.
Totuși, el a subliniat că, atunci când este realizat transparent și cu respectarea legii, lobby-ul face parte din angajamentul internațional normal, oferind guvernelor străine posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere în Congres, prin audieri, briefing-uri și întâlniri cu parlamentari și staff-ul acestora.
Problemele apar, însă, atunci când firmele de lobby sau intermediarii sunt utilizați pentru a estompa rolul guvernului străin ori pentru a ocoli responsabilitatea diplomatică. „Acolo transparența începe să se destrame, iar mecanismele democratice de protecție slăbesc”, a explicat Greytak.
La rândul său, Mladen Lișanin, cercetător la Institutul de Politică și Economie Internațională din Belgrad, afirmă că lobby-ul trebuie privit exclusiv ca un instrument, nu ca un substitut al diplomației clasice.
„Este important ca activitățile de lobby să completeze canalele diplomatice tradiționale, nu să mute întreaga politică externă într-o sferă informală a relațiilor personale”, a declarat Lișanin pentru BIRN.
În opinia sa, în Serbia coexistă două percepții extreme despre lobby: fie este văzut ca o „baghetă magică” capabilă să rezolve toate problemele bilaterale, fie ca o risipă inutilă de bani.
„Niciuna dintre aceste perspective nu este corectă. Lobby-ul poate fi extrem de util, dar numai dacă este integrat într-o strategie de politică externă bine articulată și pus în aplicare de persoane competente”, a concluzionat Lișanin.
Ilustrația acestui articol ca și traducerea preliminară au fost realizate cu ajutorul IA.
