Republica Moldova este percepută de români mai degrabă ca un spațiu identitar apropiat, decât ca un stat extern obișnuit. În plus, circa două treimi dintre români au o părere favorabilă despre președinta Maia Sandu, arată datele unui sondaj INSCOP Research.
Circa 68,8% dintre români au o părere foarte bună sau oarecum bună despre activitatea Maiei Sandu în calitate de preşedinte al Republicii Moldova (28.9% dintre respondenţi au o părere foarte bună, iar 39.9% au o părere oarecum bună). Iar 8.1% au o părere oarecum proastă, iar 11.5% foarte proastă. 11.7% nu ştiu sau nu răspund, relevă sondajul „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova”, realizat în cadrul proiectului ”Barometrul Informat.ro – INSCOP Research”.
Votanţii PSD, PNL şi USR, persoanele cu educaţie superioară şi locuitorii din urbanul mic au o părere bună despre activitatea Maiei Sandu într-un procent mai ridicat decât media.
Au o părere proastă despre activitatea preşedintei Republicii Moldova într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei: votanţii AUR, persoanele cu educaţie primară.
Prezentarea grafică a datelor este disponibilă aici.
Relația Maiei Sandu cu România vs. Rusia
71.3% dintre participanții la sondaj spun că afirmația „Maia Sandu este mai apropiată de România decât de Rusia” corespunde cel mai bine opiniei lor, în timp ce 14.3% aleg afirmația „Maia Sandu este mai apropiată de Rusia decât de România”. 14.3% nu știu sau nu răspund.
Consideră că Maia Sandu este mai apropiată de România decât de Rusia într-un procent mai ridicat decât media: votanții PNL și USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din urbanul mic.
Votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani și cei cu educație primară cred cel mai mult că Maia Sandu este mai apropiata de Rusia decât de România.
Contribuția Maiei Sandu la apropierea dintre România și Republica Moldova
57,5% dintre români cred că Maia Sandu contribuie în foarte mare măsură sau în destul de mare măsură la apropierea relației dintre România și Republica Moldova (21% dintre participanții la sondaj consideră că Maia Sandu contribuie în foarte mare măsură, iar 36.5% în destul de mare măsură). 15.1% apreciază că Maia Sandu contribuie la apropierea dintre cele două țări în destul de mică măsură, iar 18.2% în foarte mică măsură sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 9.1%.
Sunt de părere că Maia Sandu contribuie în mare măsură la apropierea dintre România și Republica Moldova într-un procent mai ridicat decât media: votanții PSD, PNL și USR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare.
Votanții AUR, persoanele între 45 și 59 de ani și cei cu educație primară cred într-o proporție mai mare decât restul populației că Maia Sandu contribuie în mică măsură/deloc la apropierea dintre cele două țări vecine.
Perspectiva asupra R. Moldova
Nivelul de încredere și simpatie pentru Chișinău este foarte ridicat, similar cu cel acordat marilor state occidentale, ceea ce arată că relația depășește logica geopolitică și intră în zona legăturilor culturale și istorice. Scepticismul față de Moldova se concentrează în zona electoratului AUR.
Occidentul rămâne principala ancoră strategică a României. Germania, Franța și UE continuă să inspire încredere solidă, dar apar diferențe tot mai clare între segmentele educate, urbane mai pro-europene, respectiv electoratul AUR mai euroceptic. Chiar și în cazul acesta, ponderea votanților AUR pro-europeni este mai mare decât ponderea celor euro-sceptici.
SUA păstrează un capital strategic ridicat, însă cu un nivel ceva mai scăzut în rândul alegătorilor USR. Ucraina reprezintă cea mai mare falie de opinie din societatea românească. Percepțiile sunt aproape împărțite între susținere și ostilitate, ceea ce arată că războiul din proximitate este filtrat prin războiul cognitiv și propaganda specifică. Tinerii, electoratul PNL și USR și publicul cu studii superioare sunt net mai favorabili Ucrainei, în timp ce electoratul AUR și segmentele mai conservatoare sau vulnerabile economic manifestă reticență accentuată.
În fine, Rusia rămâne actorul extern cu cea mai puternică respingere în societatea românească, semn că neîncrederea în această țară este în continuare dominantă. Totuși, datele indică existența unui nucleu de toleranță sau de relativă simpatie concentrat în zona electoratului AUR, în mediul rural și în publicul cu nivel educațional mai redus. Această tendință sugerează o vulnerabilitate accentuată a acestor categorii la dezinformări și propagandă specifice. Totuși, doar o treime din electoratul AUR simpatizează Rusia, comparativ cu două treimi care consideră Rusia o țară neprietenoasă.
Metodologie: datele cercetării „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova” au fost culese în perioada 14-21 aprilie 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, aleator, fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±3%, la un grad de încredere de 95%.
