În epoca noastră, a discuțiilor nesfârșite pe dispozitivele electronice, a derulării continue pe ecrane și a muncii de la distanță, tot mai mulți oameni vorbesc mult mai puțin decât generațiile anterioare, arată un studiu realizat recent de către cercetători de la Universitatea din Arizona și Universitatea din Missouri-Kansas City (UMKC). Urmările acestui fenomen nu sunt deloc încurajatoare.
Studiul, prezentat de către European Correspondent, estimează că numărul mediu de cuvinte pe care le rostim zilnic a scăzut cu 338 pe an între 2005 și 2019. Aceasta înseamnă aproximativ 120.000 de cuvinte rostite mai puțin pe persoană, în fiecare an.
„Totul ar indica faptul că tendința s-a accelerat după 2019, sau cel puțin în anii pandemiei. După aceea, am fi putut înregistra o oarecare revenire, chiar dacă mulți oameni au resimțit o letargie socială și dificultăți în a relua socializarea față în față”, a declarat Matthias Mehl, unul dintre cercetători și profesor la Universitatea din Arizona.
Studiul a găsit dovezi că tehnologia joacă un rol major în acest declin. Tot mai mulți oameni locuiesc singuri, iar mulți lucrează de la distanță, ceea ce limitează oportunitățile de a interacționa cu ceilalți în mod direct. În schimb, multe dintre aceste interacțiuni au fost înlocuite de tehnologie. Gândiți-vă la televizorul urmărit în timpul cinei, la întâlnirile online, la casele automate din supermarketuri sau la dispozitivele de navigație din mașini.
„Credem că este vorba despre o acumulare de multe schimbări mici, imperceptibile, care s-au adunat în timp”, a explicat Valerie A. Pfeifer, profesor asistent la UMKC.
„Alte schimbări mai ample în modul în care noi, ca societate, ne petrecem timpul, socializăm și în ceea ce considerăm comportament normativ joacă, de asemenea, un rol”, a continuat ea.
Nu mai trăim atât de mult în gospodării ce adăpostesc mai multe generații, de exemplu. Și tot mai puțini oameni își petrec timpul liber în cadre semi-formale precum biserici, asociații sau cluburi, care tind să consolideze norme precum conversația politicoasă, cooperarea, punctualitatea, respectul față de autoritate sau ajutorarea celorlalți membri.
A vorbi mai puțin ne poate afecta viața în diverse moduri. Potrivit lui Vittorio Lingiardi, profesor de psihologie la Universitatea Sapienza din Roma, pierderea cuvintelor este strâns legată de modul în care ne simțim, ne exprimăm și ne raportăm la ceilalți.
„Un aspect pe care îl observ în general în formele de suferință psihologică este că oamenii sunt adesea incapabili să-și numească sau să-și distingă propriile sentimente”, a declarat el pentru TEC.
Aceasta ar putea fi o problemă îndeosebi pentru tineri, care au înregistrat o scădere mai mare a cuvintelor rostite, potrivit studiului: 452 de cuvinte mai puțin pe zi, față de 314 pentru adulții de peste 25 de ani.
De la pandemia de Covid-19, generațiile tinere par să petreacă mai mult timp online, o tendință pe care cercetătorii au legat-o de „epidemia de singurătate” și de pierderea conexiunilor sociale. Această pierdere a contactului are consecințe negative: mai multe studii au legat interacțiunea socială regulată de o memorie mai puternică și de bunăstarea emoțională.
O altă consecință a faptului că vorbim mai puțin este simplificarea. Vorbitul presupune ca creierul să recupereze vocabularul, să structureze gândurile și să reacționeze în timp real.
„Expunerea la mai puține cuvinte duce la o simplificare a gândirii și a interpretării noastre asupra lumii”, a spus Lingiardi.
Limbajul evoluează prin utilizare, iar unii experți susțin că, dacă interacțiunea verbală continuă să scadă, vocabularul cotidian ar putea deveni mai restrâns și mai puțin nuanțat în timp.
Aceasta înseamnă, de asemenea, că simplificarea limbajului politic și a comunicării influențează modul în care percepem lumea. Studiile au arătat că discursul politic din SUA a devenit mai puțin complex în timp. Analizele discursurilor președintelui american Donald Trump, de exemplu, au sugerat că acestea pot fi înțelese chiar și de copii de nouă ani.
„Există un decalaj calitativ în modul în care este articulat discursul politic, care influențează în mod evident felul în care trăim. Dacă îți este greu să te confrunți cu complexitatea lumii pentru că nu o poți înțelege, te retragi într-o poziție simplistă, care generează polarizare, deoarece sunt necesare mai puține cuvinte pentru a te exprima”, a concluzionat Lingiardi.
Vestea bună este că a vorbi mai mult nu necesită schimbări majore ale stilului de viață, efort fizic sau de altă natură.
Mehl a declarat că, de la publicarea studiului, a încercat să valorifice fiecare ocazie posibilă pentru micro-socializare.
De fapt, există câteva modalități simple de a inversa tendința: integrarea unor mici obiceiuri precum a suna un prieten în loc să-i trimiți un mesaj, să vorbești cu vecinii sau colegii, să te alăturî unor cluburi sau grupuri de discuții, sau pur și simplu să faci mai multă conversație în viața de zi cu zi.
