Uniunea Europeană vrea crearea unui amplu scut antidronă la granița sa de est, asta după mai multe incursiuni ilegale ale unor aparate de zbor în spațiul mai multor țări europene, de la începutul războiului din Ucraina. Mai multe detalii pe acest subiect în materialul video ARTE Săptămânal
Survolurile ostile și încălcările spațiului aerian de către s-au înmulțit în ultimii ani, iar lucrul acesta a dus la creșterea sentimentului de nesiguranță în zonele de graniță (vezi cazul României) sau chiar la prăbușirea guvernului Letoniei.
Printre altele, statele baltice se confruntă frecvent cu prăbușiri, pe teritoriul lor, ale unor drone ucrainene sau rusești. Dar acest lucru s-a întâmplat și în Polonia sau România. În Vest, au mai fost observate survoluri neautorizate cu drone deasupra bazelor militare și aeroporturilor, determinând Uniunea Europeană să abordeze această amenințare, în cadrul unui pachet mai amplu de măsuri de apărare.
Un scut antidronă de-a lungul flancului estic ar urma să devină operațional până în anul 2027. Ce presupune acest lucru și cât de viabilă este această opțiune?
CONTEXT:
În ultimii doi ani, dronele au devenit unul dintre cele mai vizibile simboluri ale schimbării modului în care este amenințată securitatea europeană. Dacă până nu demult aceste aparate de zbor erau asociate mai ales cu războiul din Ucraina, în prezent ele reprezintă o preocupare majoră și pentru statele membre ale Uniunii Europene și ale NATO. Survolurile ostile, încălcările spațiului aerian și apariția unor drone de origine necunoscută deasupra unor obiective strategice au transformat această tehnologie relativ ieftină într-o provocare de securitate fără precedent.
Țările baltice, dar și Polonia sau România, se află în prima linie a acestei amenințări. Apropierea de Rusia și Belarus face ca Estonia, Letonia și Lituania să se confrunte frecvent cu incidente provocate de drone sau alte aparate de zbor care traversează accidental sau deliberat frontierele. În unele cazuri este vorba despre drone rusești, în altele despre drone ucrainene deviate de la traseu în timpul atacurilor asupra unor obiective militare. Chiar dacă multe dintre aceste incidente nu au provocat victime, ele au alimentat îngrijorarea publică și au ridicat semne de întrebare privind capacitatea statelor de a-și proteja spațiul aerian. În Letonia, controversele privind reacția autorităților la astfel de incidente au contribuit inclusiv la destabilizarea scenei politice și la prăbușirea guvernului.
Fenomenul nu se limitează însă la flancul estic. În Germania, Marea Britanie, Franța sau Belgia au fost semnalate în repetate rânduri drone care au survolat baze militare, centrale energetice, aeroporturi sau alte infrastructuri critice. În multe situații operatorii nu au fost identificați, iar autoritățile au fost nevoite să suspende temporar activitatea unor aeroporturi sau să mobilizeze forțe suplimentare pentru protejarea obiectivelor. Aceste incidente au demonstrat că nici cele mai dezvoltate state europene nu dispun încă de sisteme complete pentru detectarea și neutralizarea unor drone de mici dimensiuni.
Ca răspuns, Uniunea Europeană și NATO au început să trateze amenințarea dronelor ca parte a unei strategii mai ample de apărare. Una dintre cele mai ambițioase inițiative este construirea unui scut antidronă de-a lungul flancului estic, care ar urma să devină operațional până în 2027. Proiectul presupune integrarea unor sisteme de supraveghere, radare performante, senzori electro-optici și echipamente de război electronic capabile să detecteze, să bruieze sau chiar să distrugă dronele ostile înainte ca acestea să atingă țintele vizate.
Spre deosebire de sistemele clasice de apărare antiaeriană, concepute pentru interceptarea avioanelor sau rachetelor, apărarea antidronă presupune o combinație de tehnologii. Unele sisteme utilizează bruiajul comunicațiilor dintre dronă și operator, altele perturbă semnalul GPS, iar cele mai avansate folosesc lasere, arme cu microunde sau muniție specială pentru interceptare. În paralel, schimbul rapid de informații între state și utilizarea inteligenței artificiale pentru identificarea amenințărilor devin componente esențiale ale acestui nou concept de apărare.
Totuși, eficiența unui asemenea scut nu este garantată. Dronele sunt relativ ieftine, pot fi produse în număr mare și pot fi adaptate rapid pentru a evita măsurile defensive. În plus, roiurile de drone, folosite deja pe frontul din Ucraina, pot copleși chiar și cele mai sofisticate sisteme de apărare. Costurile pentru protejarea fiecărei infrastructuri critice sunt, de asemenea, foarte ridicate, iar dezvoltarea tehnologică obligă autoritățile să actualizeze constant echipamentele.
Cu toate acestea, specialiștii consideră că alternativa – lipsa unei apărări coordonate – ar fi mult mai costisitoare. Scutul antidronă nu va elimina complet riscul unor incursiuni, însă poate reduce semnificativ vulnerabilitățile și poate oferi un răspuns comun la o amenințare care nu mai cunoaște granițe.
Programul este realizat de către platforma europeană ARTE și este disponibil în 10 limbi în urma unui parteneriat media intitulat BEAM. Proiectul este coordonat de ARTE și include publicațiile Balkan Insight (BIRN), Sinopsis (BIRN Romania), El País (Spania), Gazeta Wyborcza (Polonia), Internazionale (Italia), Ir (Letonia), Kathimerini (Grecia), Le Soir (Belgia) și Telex (Ungaria). Parteneriatul media este susținut prin fonduri europene în urma inițiativei DG CNECT „European Media Hubs” din cadrul programului EU’s Multimedia Actions
