După ce ani de zile s-a marșat pe ideea ajungerii la o societate fără plăți în numerar, acum Europa reevaluează riscurile acestui plan. Mai multe detalii pe acest subiect în materialul video ARTE Săptămânal
Suedia a fost în fruntea tranziției către o societate fără numerar, dar acum face un pas înapoi, adoptând o lege care încurajează magazinele să accepte și plata în numerar.
Graba de a adopta plata cu cardul a făcut Europa dependentă de sisteme de plată precum Visa și Mastercard și vulnerabilă la presiuni sau atacuri politice. Așadar, ar trebui să revenim la numerar? Sau soluția ar putea fi un euro digital?
CONTEXT:
Timp de mai bine de un deceniu, Suedia a fost considerată laboratorul mondial al societății fără numerar. În multe orașe, plata cu bancnote și monede devenise o excepție, iar unele magazine, restaurante și chiar biserici acceptau exclusiv carduri sau aplicații mobile. Modelul suedez era prezentat drept viitorul inevitabil al economiei digitale.
Astăzi însă, Stockholmul pare să-și reconsidere strategia. Guvernul suedez pregătește o legislație care obligă sau încurajează comercianții să accepte din nou plățile în numerar, argumentând că acestea reprezintă o componentă esențială a rezilienței naționale. În cazul unor atacuri cibernetice, al unor pene de curent de amploare sau al unor crize geopolitice, banii lichizi rămân singurul mijloc de plată care poate funcționa independent de infrastructura digitală.
Schimbarea de direcție a Suediei nu este întâmplătoare. Războiul din Ucraina, intensificarea atacurilor informatice și, nu în ultimaul rând, deteriorarea climatului de securitate în Europa au determinat numeroase state să reevalueze vulnerabilitățile create de digitalizarea excesivă. Ceea ce până ieri era văzut drept progres tehnologic este privit astăzi și prin prisma securității naționale.
Există însă o problemă mai puțin discutată. În graba de a renunța la numerar, Europa a devenit dependentă de două companii americane: Visa și Mastercard. În majoritatea statelor europene, marea majoritate a plăților electronice sunt procesate prin aceste două rețele. Chiar dacă băncile sunt europene, infrastructura critică a plăților aparține unor operatori privați din afara Uniunii Europene.
Această dependență nu este doar una economică, ci și geopolitică. Într-un context de tensiuni internaționale sau de sancțiuni, Europa ar putea descoperi că nu controlează pe deplin unul dintre cele mai importante mecanisme ale economiei moderne. Oficialii europeni discută de mai mulți ani despre conceptul de „autonomie strategică”, însă sistemul de plăți rămâne unul dintre domeniile în care această autonomie este limitată.
În acest context apare întrebarea firească: ar trebui să revenim la numerar?
Probabil că nu. Numerarul oferă independență și capacitate de adaptare în situații delicate, dar vine și cu costuri ridicate. Transportul, depozitarea și securizarea banilor implică cheltuieli importante, iar economia subterană preferă, în continuare, tranzacțiile în numerar. În plus, consumatorii s-au obișnuit cu rapiditatea și confortul plăților digitale, iar această tendință este puțin probabil să se inverseze.
Mai degrabă, lecția suedeză este că numerarul nu trebuie eliminat complet, ci păstrat ca o plasă de siguranță. Exact așa cum statele mențin rezerve strategice de energie sau alimente, numerarul poate reprezenta o rezervă strategică pentru funcționarea economiei în situații excepționale.
În paralel, Uniunea Europeană lucrează la o altă soluție: euro digital. Conceput de Banca Centrală Europeană, acesta nu ar înlocui bancnotele și monedele, ci le-ar completa, oferind un mijloc de plată electronic emis direct de banca centrală și independent de operatorii privați internaționali.
Susținătorii proiectului spun că un euro digital ar consolida suveranitatea financiară a Uniunii și ar reduce dependența de giganții americani ai plăților electronice. Criticii avertizează însă asupra riscurilor privind protecția datelor, supravegherea tranzacțiilor și impactul asupra băncilor comerciale.
Cel mai probabil, viitorul nu va aparține nici exclusiv numerarului, nici exclusiv banilor digitali. O economie rezilientă are nevoie de ambele. Iar schimbarea de atitudine a Suediei transmite un mesaj important: într-o lume tot mai nesigură, eficiența nu mai este singurul criteriu. Capacitatea de a funcționa în timpul unei crize devine la fel de importantă. Iar în această ecuație, bancnotele pe care mulți le considerau demodate ar putea avea încă un rol esențial.
Programul este realizat de către platforma europeană ARTE și este disponibil în 10 limbi în urma unui parteneriat media intitulat BEAM. Proiectul este coordonat de ARTE și include publicațiile Balkan Insight (BIRN), Sinopsis (BIRN Romania), El País (Spania), Gazeta Wyborcza (Polonia), Internazionale (Italia), Ir (Letonia), Kathimerini (Grecia), Le Soir (Belgia) și Telex (Ungaria). Parteneriatul media este susținut prin fonduri europene în urma inițiativei DG CNECT „European Media Hubs” din cadrul programului EU’s Multimedia Actions
