Fostul lider militar al sîrbilor bosniaci, Ratko Mladić, condamnat pentru genocid, a murit pe 27 august într-o unitate de detenţie a ONU de la Haga. Dispariția sa încheie un capitol tragic din istoria fostei Iugoslavii, fără însă ca rănile trecutului să fi fost rezolvate încă.
Supranumit de victimele sale drept „Măcelarul Bosniei”, Mladić a fost condamnat în 2017 la închisoare pe viaţă de către Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPI) pentru genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii în timpul războiului din Bosnia, care a făcut aproape 100.000 de morţi între 1992 şi 1995. Verdictul a fost confirmat la apel în 2021.
Printre aceste crime se numără, în special, masacrul a aproximativ 7.000 de bărbaţi şi adolescenţi bosniaci, comis în iulie 1995 în Srebrenica, cea mai gravă atrocitate comisă în Europa după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial.
Mladić a fost considerat, de asemenea, responsabil pentru asediul și bombardarea capitalei Sarajevo, o crimă împotriva umanității care, potrivit tribunalului internațional, s-a soldat cu moartea a 4.548 de soldați bosniaci și 4.954 de civili. Se estimează că aproximativ 50.000 de persoane au fost, de asemenea, rănite în timpul asediului.
TPI a stabilit că Mladić a dat ordine directe trupelor sîrbilor bosniaci să adune și să execute bărbații și băieții bosniaci musulmani care încercau să fugă din zonă.
Tot Tribunalul a mai arătat că președintele entității din Bosnia-Herțegovina cu majoritate sîrbă, Radovan Karadžić, a stabilit politicile care au dus la acte de genocid și crime împotriva umanității, în timp ce Mladić, principalul său comandant militar, a pus în aplicare planurile.
Mladić și Karadžić au fost acuzați că se aflau în fruntea unei structuri de comandă care coordona operațiuni menite să curețe etnic Bosnia de populația non-sîrbă prin tortură, intimidare, evacuări forțate și crime în masă.
Tribunalul a mai stabilit că forțele sîrbilor bosniaci au încercat ulterior să ascundă dovezile genocidului, reînhumînd cadavrele victimelor în gropi comune răspîndite în zone rurale izolate din jurul orașului Srebrenica.
Masacrul de la Srebrenica a fost cu atît mai șocant cu cît orașul fusese desemnat de Organizația Națiunilor Unite drept zonă sigură pentru refugiații care fugeau din calea războiului din alte părți ale Bosniei-Herțegovina.
Karadžić a fost condamnat în 2016 pentru acuzații de genocid, inclusiv pentru masacrul de la Srebrenica, și a primit o pedeapsă de 40 de ani de închisoare. Apelul său împotriva verdictului a fost respins în martie 2019, iar pedeapsa i-a fost majorată la închisoare pe viață.
Mladić a reușit să evite capturarea timp de 16 ani, cu ajutorul armatei sîrbe, al foștilor săi aliați din timpul războiului și al familiei sale. Trebuie spus că el era atunci și este și acum considerat un erou de naționaliștii sîrbi și de mulți sîrbi bosniaci,
A fost arestat în mai 2011 în satul Lazarevo, în apropiere de orașul Zrenjanin din nordul Serbiei, după ce o persoană anonimă a sesizat poliția că văzuse un bărbat care semăna cu Mladić.
De la începutul procesului său, în mai 2012, Mladić a sfidat instanța și și-a susținut nevinovăția. La un moment dat, la începutul procesului, Mladić a făcut un gest de tăiere a gîtului către mama uneia dintre victimele masacrului de la Srebrenica. Cu cîteva minute înainte de pronunțarea verdictului, Mladić fusese scos din sala de judecată după ce strigase furios: „Tot ce ați spus sunt minciuni sfruntate. Rușine să vă fie. Sînt numai minciuni!”
După pronunțarea verdictului, victimele și reprezentantele lor au spus că speră ca verdictul să contribuie la reconciliere, deși au regretat că Mladić nu a fost găsit vinovat pentru toate acuzațiile formulate împotriva sa.
Familiile celor care și-au pierdut apropiații în masacrul de la Srebrenica au considerat însă că nu există o pedeapsă suficientă pentru Mladić.
Verdictul în cazul lui Mladić a fost ultimul pronunțat de tribunal, înființat la Haga în 1993 pentru a judeca crimele comise în timpul războaielor din Balcani de la începutul anilor 1990.
În iunie 2021, un tribunal al ONU de la Haga a respins apelul formulat de Mladić și a confirmat condamnarea sa la închisoare pe viață.
Anul trecut, un tribunal ONU pentru crime de război a respins cererea lui Mladić de a fi eliberat de urgență și transferat în Serbia din motive de sănătate. În hotărîrea sa, instanța a precizat că starea lui Mladić, deși incertă, era stabilă și că tratamentul pe care îl primea în închisoarea din Haga era la un nivel acceptabil.
Mladić s-a născut la 12 martie 1942, în Kalinovik, pe teritoriul care făcea atunci parte din Statul Independent al Croației, un stat-marionetă al Germaniei naziste în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Membru al Ligii Comuniștilor din Iugoslavia, Mladić și-a început cariera în Armata Populară Iugoslavă în 1965. A devenit cunoscut în timpul războaielor din Balcani izbucnite după destrămarea Republicii Federale Iugoslavia.
În pofida tuturor progreselor de ordin juridic în tragerea la răspundere a criminalilor de război, clarificarea problemelor trecutului lasă mult de dorit. La peste 30 de ani de la războiul din fosta Iugoslavie, reconcilierea dintre taberele combatante nu s-a realizat pe deplin, conform Balkan Insight.
În 2021, Bosnia a adoptat o lege care interzice negarea genocidului și glorificarea criminalilor de război. De atunci, cel puțin în mod public, nu au mai fost făcute apologii ale lui Mladić, dar fantomele trecutului rămîn vii, iar diviziunea dintre grupările etnice se menține.
