Pentru a funcționa, centrele de date înghit cantități uriașe de energie, iar în plus ocupă și suprafețe întinse de teren. În Europa, protestele localnicilor față de construcția unor noi astfel de proiecte se înmulțesc. Dar ce avantaje și, respectiv, ce riscuri reprezintă aceste centre de date? Mai multe detalii pe acest subiect în materialul video ARTE Săptămânal.
Centrele de date consumă enorm de multă energie și, totodată, au un impact major asupra mediului.
Extinderea lor de dată recentă, alimentată de avântul Inteligenței Artificiale (AI), stârnește tot mai mult proteste în Europa. Experții și mediul de afaceri consideră însă că dezvoltarea acestui domeniu este esențială pentru creșterea competitivității economice ca și a independenței digitale. Dar riscurile sunt pe măsură.
CONTEXT:
Boom-ul centrelor de date pune Europa în fața unei dileme: să favorizeze dezvoltarea AI sau protecția mediului?
Extinderea rapidă a inteligenței artificiale schimbă nu doar economia digitală, ci și harta energetică a Europei. Centrele de date, infrastructura invizibilă care face posibilă funcționarea serviciilor cloud și a sistemelor AI, se extind într-un ritm fără precedent. Dar odată cu ele cresc consumul de electricitate, necesarul de apă pentru răcire, presiunea asupra rețelelor dar și opoziția comunităților locale.
În Marea Britanie, Irlanda și Țările de Jos au apărut în ultimii ani proteste și campanii serioase împotriva unor de astfel de proiecte. În nordul Devonului, de exemplu, localnicii contestă planurile pentru un uriaș campus de centre de date destinat aplicațiilor AI, invocând consumul exagerat de apă și energie, impactul asupra peisajului și transformarea terenurilor agricole în infrastructură industrială.
În Irlanda, unde industria centrelor de date s-a concentrat în special în jurul Dublinului, problema a devenit și mai vizibilă. Centrele de date au ajuns să consume aproape un sfert din electricitatea măsurată la nivel național. În 2025, consumul lor a crescut cu 10%, chiar în condițiile unor restricții privind conectarea unor noi facilități la rețeaua electrică.
Cazul irlandez este urmărit cu atenție în alte țări europene deoarece arată ce se poate întâmpla atunci când infrastructura digitală crește mai repede decât capacitatea sistemului energetic. Cercetători irlandezi au estimat recent că amprenta de apă asociată consumului de energie al centrelor de date din țară a ajuns în 2025 la aproximativ 46 de miliarde de litri, echivalentul consumului direct de apă al circa 340.000 de gospodării.
Problema nu este însă doar cantitatea totală de energie consumată. Centrele de date sunt concentrate în anumite regiuni, iar un singur campus poate avea nevoie de o cantitate de energie electrică comparabilă cu cea a unui oraș sau a unei mari unități industriale. În zone unde rețelele sunt deja congestionate, noile proiecte pot concura pentru energie cu locuințele, transportul în comun sau industria locală.
Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), consumul mondial de electricitate al centrelor de date a ajuns la aproximativ 485 TWh în 2025 și este estimat să ajungă la circa 950 TWh în 2030. Consumul centrelor orientate în special către AI ar urma să crească și mai rapid. În Europa, consumul este estimat să crească cu peste 45 TWh până în 2030 față de 2024.
Totuși, imaginea globală trebuie nuanțată. Centrele de date nu sunt principalul motor al creșterii consumului mondial de electricitate, iar eficiența procesoarelor și a software-ului se îmbunătățește rapid. Problema este concentrarea geografică a consumului: pentru o comunitate sau o rețea locală, impactul unui centru de date poate fi mult mai mare decât sugerează ponderea sa în consumul global.
În același timp, Europa nu își permite să ignore dezvoltarea acestei infrastructuri. Comisia Europeană consideră capacitatea de calcul o resursă strategică pentru competitivitate și independență digitală. În prezent, trei mari furnizori non-europeni controlează peste 70% din piața europeană de cloud, potrivit Comisiei. Dependența de infrastructura unor companii din afara UE este văzută drept o vulnerabilitate pentru companii, administrații și sectoare strategice.
Bruxelles propune, prin Cloud and AI Development Act, să tripleze capacitatea centrelor de date din UE în următorii cinci-șapte ani. În paralel, Uniunea pregătește până la șapte „AI Gigafactories”, facilități capabile să ofere putere de calcul la scară foarte mare pentru companii, cercetători și administrații. Numai această inițiativă ar putea mobiliza peste 30 de miliarde de euro în investiții publice și private.
Pentru susținătorii expansiunii, alternativa este dificilă: fără suficiente centre de date și capacitate de calcul, Europa riscă să rămână dependentă de infrastructura americană sau asiatică și să piardă din competitivitate într-o economie în care AI devine tot mai importantă.
Dar extinderea nu poate fi făcută pur și simplu prin accelerarea autorizațiilor. Chiar Comisia Europeană recunoaște riscurile: centrele de date reprezintă deja aproximativ 2,5% din consumul de electricitate al UE, iar capacitatea lor instalată ar urma să crească de la circa 12 GW în 2025 la 28 GW în 2030. Fără investiții simultane în rețele și energie curată, această creștere poate accentua congestia și poate pune presiune asupra prețurilor.
De aceea, adevărata întrebare pentru Europa nu mai este dacă va construi centre de date, ci unde, cu ce energie le va alimenta și în ce condiții. Noile tehnologii de răcire, folosirea apei reciclate, recuperarea căldurii reziduale și amplasarea centrelor în zone unde există energie regenerabilă disponibilă pot reduce o parte din impact.
În septembrie, Comisia Europeană a lansat și o consultare privind introducerea unor standarde minime de performanță pentru centrele de date, inclusiv în privința eficienței energetice și a amprentei de mediu.
Europa încearcă astfel să rezolve o contradicție dificilă: are nevoie de mai multă infrastructură digitală pentru a-și păstra competitivitatea și autonomia, dar aceeași infrastructură poate pune presiune pe resursele pe care tranziția verde încearcă să le protejeze. În anii următori, succesul politicii europene privind AI va depinde nu doar de cât de multă putere de calcul poate construi, ci și de cât de bine reușește să împace această putere cu limitele fizice ale continentului.
Programul este realizat de către platforma europeană ARTE și este disponibil în 10 limbi în urma unui parteneriat media intitulat BEAM. Proiectul este coordonat de ARTE și include publicațiile Balkan Insight (BIRN), Sinopsis (BIRN Romania), El País (Spania), Gazeta Wyborcza (Polonia), Internazionale (Italia), Ir (Letonia), Kathimerini (Grecia), Le Soir (Belgia) și Telex (Ungaria). Parteneriatul media este susținut prin fonduri europene în urma inițiativei DG CNECT „European Media Hubs” din cadrul programului EU’s Multimedia Actions
