Mesajele divergente emise de liderii politici de la Chișinău, denotă începutul campaniei electorale și stârnesc îngrijorarea partenerilor externi.
Foto: Elena Covalenco
Prima întâlnire a președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, cu premierul Pavel Filip și speaker-ul Parlamentului Andrian Candu – ce a avut loc săptămîna trecută la Chișinău – a sporit și mai mult nedumerirea partenerilor externi privind cursul extern al țării.
În timp ce Pavel Filip și Andrian Candu (exponenți ai Partidului Democrat, condus de oligarhul Vlad Plahotniuc) declară că majoritatea parlamentară optează pentru continuarea parcursului european al Moldovei, Igor Dodon susține că la începutul lunii aprilie va semna un acord de cooperare cu Uniunea Vamală Euroasiatică (Rusia-Belarus-Kazahstan).
Analiștii de la Chișinău și cei externi au subliniat o ”dualitate” a mesajelor care vin de la vârful puterii. Observatorii politici suțin că principalii actori au început deja campania electorală. Vorbim aici de Igor Dodon și Partidul Socialiștilor pe de o parte, și Partidul Democrat cu Vlad Plahotniuc în frunte și coaliția majoritară – pe de altă parte.
„Înaintea unor întâlniri între președinte, prim-ministru și președintele Parlamentului au loc anumite tatonări de teren, iar rezultatul întrevederii între Dodon, Candu și Filip denotă o cunoaștere a rezultatului încă înainte de a ieși în fața camerelor de luat vederi. Pe de o parte, Igor Dodon și-a perpetuat mesajul anti-NATO, UE și România, iar fruntașii PDM-ului au anunțat că rămân, cel puțin declarativ, pro-europeni.
Partidul Democrat nu are ce împărți cu Igor Dodon, ei activează pe paliere diferite, pericolul pentru PDM vine cumva din zona partidului Maiei Sandu sau a Partidului Platforma Demnitate și Adevăr”, consideră fostul consilier prezidențial Vlad Țurcanu.
Igor Dodon continuă să se declare împotriva deschiderii unui Birou de legătură al NATO la Chișinău, deși în același timp la Tiraspol activează un comandament al trupelor operative de intervenție al Federației Ruse, dislocate în stânga Nistrului.
Experții consideră că Moscovei îi este frică de o potențială sursă alternativă de informare pentru populația din Republica Moldova, iar Igor Dodon este portavoce a acestui mesaj.
„Cu acest birou NATO nu ar trebui să existe atât de multă gălăgie, deoarece va fi un birou cu câțiva angajați civili care nu va atenta sub nici o formă la neutralitatea permanentă a Republicii Moldova. Ceea ce deranjează pe cei de la Moscova și pe Igor Dodon este că acest centru ar putea facilita unele produse mediatice care vor fi în antiteză cu propaganda rusească ce domină la Chișinău”, a mai adăugat Vlad Țurcanu.
Cei trei reprezentanți ai puterii de la Chișinău au avut totuși un punct comun, cel care vizează reglementarea pașnică a conflictului transnistrean și anume prin efortul formatului de negocieri 5+2 (Chişinăul şi Tiraspolul, ca părţi aflate în conflict, plus Rusia, Ucraina şi OSCE ca mediatori, iar Statele Unite şi Uniunea Europeană au statut de observatori.). Experții au descoperit și aici unele capcane ale președintelui Dodon.
Fostul ambasador al Republicii Moldova la Washington, Igor Munteanu, crede că Igor Dodon nu a renunțat la proiectul său de federalizare a Republicii Moldova, după modelul Memorandumului Kozak din 2003, ci și-a luat doar un respiro pentru a pregăti noi condiții favorabile Tiraspolului în disputa cu autoritățile de la Chișinău.
„Domnul președinte Dodon nu a renunțat sub nici o formă la ideea de federalizare, dumnealui încearcă doar s-o camufleze sub altă terminologie, să zică despre faptul că transnistrenii ar putea obține o autonomie sporită cu competențe speciale și garanții militare din partea Federației Ruse și în felul acesta întinde perioada pentru a-și pregăti pozițiile, iar acestea vor fi determinate de alegerile din 2018, atunci când domnia sa speră să obțină o majoritate simplă sau chiar constituțională”, consideră Igor Munteanu.
Politica Moscovei față de fostele republici din spațiul sovietic nu este dictată de Ministerul de Externe al Federației Ruse, ci de un departament special din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kremlin. Mărturii în acest sens le găsim în cartea „All the Kremlin’s Men: Inside the Court of Vladimir Putin” scrisă de jurnalistul rus Michail Zygar, publicată în 2016 și care a devenit un bestseller. Această ipoteză a fost confirmată și de fostul prim-ministru Ion Sturza în cadrul unei emisiuni la un post privat de televiziune de la Chișinău.
„Nimeni la Moscova nu se gândește la cetățeanul Republicii Moldova, este doar un instrument de a umili Occidentul sau de a umili România. Vizita la Moscova a fost un avans pentru Dodon, atunci Putin i-a dat foarte clar de înțeles că nu va fi iertat dacă va ieși de sub anumite principii dictate de acolo. Trebuie să înțelegeți că responsabilii de Moldova nu sunt diplomații și nici politicienii, ci serviciile secrete. Diplomații mai puțin contează în ceea ce privește pe cine dintre politicieni susținem”, a menționat Ion Sturza.
Recentele declarații și acțiuni ale liderului de la Chișinău, Igor Dodon, au determinat Bucureștiul să elaboreze la nivel de Consiliu Suprem de Securitate o strategie privind Republica Moldova. Decizia a fost luată încă în luna decembrie a anului 2016, imediat după ce Dodon câștigase alegerile.
Deși comunicatul CSAT de la București nu explică foarte clar ce ar putea prevedea această strategie, observatorii consideră că aceasta ar trebui să prevadă acțiuni ce ar încuraja continuarea și consolidarea parcursului european al Republicii Moldova.
Președintele Fundației Colegiului Național de Apărare de la București, Cristian Petcu, este de părere că această inițiativă a reprezentat materializarea unor eforturi, într-un document asumat al unui stat care își propune să sprijine așteptările legitime ale cetățenilor Republicii Moldova.
„Toți [cetățenii moldoveni] năzuiesc, privind către Uniunea Europeană, de a avea prosperitate și poate cel mai important, de a juca după reguli bine stabilite, nu după decizii de moment traduse în șantaj geopolitic. Până la urmă, Uniunea Europeană, pe lângă unitate în diversitate, înseamnă în primul rând respect reciproc. Strategia la care făceam referire generează Planuri și Programe de Acţiuni care privesc abordarea, în perspectivă, a relaţiei dintre România și Republica Moldova, relație care ține cont de contextul european şi internaţional complex pe care, din păcate, avem ocazia să îl percepem. Scopul principal al strategiei era acela de a susține parcursul pro-european al Republicii Moldova. Practic, ireversibilitatea procesului de conectare pro-europeană a Republicii Moldova”, a remarcat Cristian Petcu.
Observatorii politici trag totuși semnale de alarmă în ceea ce privește duplicitatea mesajelor de la Chișinău. Directorul Institutului ASPEN București, Andrei Țărnea, a sugerat elitelor de la Chișinău să fie foarte atente în ceea ce privește alegerea partenerilor externi, deoarece o eventuală îndepărtare de Uniunea Europeană ar putea însemna un colaps economic și social, iar continuarea mesajelor dualiste ar putea diviza și mai mult societatea moldovenească.
„Din păcate, această abordare nu este cea mai constructivă, din perspectiva în care atât prioritățile interne cât și contextul european dictează o mai mare aplecare a elitelor moldovenești asupra partenerilor externi, nu doar România, ci în special UE, fără de care viitorul economic și social al Moldovei ar fi foarte dificil. Nu mai vorbim de securitatea pe termen lung și mediu a Republicii Moldova, nu în termenii unei opțiuni între Rusia și Vest, ci în capacitatea țării de a-și asigura minimul de existență”, a subliniat Andrei Țărnea.
În timp ce Bucureștiul pare să aibă o strategie privind Republica Moldova, Chișinăul încearcă de mai bine de doi ani să-și adopte propria Strategie de Securitate, proiectul noii strategii find acum în Parlament după ce a fost elaborat și a primit avizul Guvernului.
Noua Strategie de Securitate ar fi trebuit să fie aprobată încă în mandatul fostului președinte Nicolae Timofti, însă din cauza unor disensiuni în coaliția de guvernare, documentul se află încă în stadiu de proiect.
Toți observatorii politici subliniază necesitatea implementării Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană pentru a contracara potențialele devieri ale Chișinăului de la cursul european. UE a devenit cel mai important partener comercial nu doar a Republicii Moldova, dar și a regiunii separatiste Transnistria.
Statisticile arată că exporturile mărfurilor moldovenești în țările UE au crescut cu 9,4% față de anul 2015, iar în țările CSI au scăzut cu 15,9%, comparativ cu anul 2015.
Importurile de mărfuri din țările Uniunii Europene s-au cifrat la 1973,7 mil. dolari SUA, cu 1,0% mai mult față de anul 2015, deținând o pondere de 49,1% în total importuri, iar mărfuri provenite din țările CSI au avut o valoare de 1027,4 mil. dolari SUA, cu 0,9% mai mult decât în anul 2015, care echivalează cu o cotă de 25,6% în total importuri.