Știri cu bătaie lungă

Moldova. Vin & Putin

Pare frivol, dar informația că deputații de la Chișinău au hotărît că vinul este produs alimentar este una dintre puținele care arată că în Moldova politicienii pot lua decizii unitare, în interes public. Hotărîrea parlamentului va permite ca vinul să poată fi vîndut în magazine și după ora 22 și, în plus, i se va putea face publicitate la televiziune și în presa scrisă, dorindu-se în acest fel sprijinirea sectorului vinicol din țară.

Altfel, cel puțin la nivel politic, Moldova rămîne o țară divizată. Guvernul, pro-european cel puțin în intenție, se pregătește pentru organizarea pe 23 martie, la Piatra Neamț, a unei ședințe comune cu executivul de la București. „România ne-a dat o mînă de ajutor exact în momentul în care Republica Moldova avea cea mai mare nevoie. Datorită asistenţei financiare şi a utilizării eficiente a acesteia, am reuşit să deblocăm finanţările externe şi să depăşim criza în care s-a pomenit ţara noastră în anul 2015”, spunea recent premierul Pavel Filip. România a eliberat pe data de 27 februarie o nouă tranșă, de 50 de milioane de euro, dintr-un credit pentru Moldova în valoare de pînă la 150 de milioane de euro.

Pe de altă parte, președintele Igor Dodon continuă gesturile politice care confirmă ideile sale de constituire a unei identități moldovenești și de apropiere de Rusia. Aflat la Moscova, pentru a două sa vizită oficială de la începutul mandatului, Dodon a anunțat că intenționează să retragă din sistemul de învățămînt al Moldovei manualele școlare despre ”Istoria Românilor”. El propune varianta în trei volume a ”Istoriei Moldovei”, apărută anul trecut, și care promovează ideea ”moldovenismului”.

În plus, la Moscova, Igor Dodon s-a întîlnit cu președintele Vladimir Putin, cu care a discutat despre ”probleme ce țin de cooperarea comercial-economică, de situația migranților moldoveni în Rusia și de reglementarea transnistreană”. Președintele moldovean i-a îndemnat și pe oamenii de afaceri ruși să investească în țara sa, în condițiile în care de la 1 iunie intră în vigoare o nouă lege, ce permite acordarea mai rapidă a cetățeniei moldovenești pentru investitori (suma minimă urmează să se stabilească săptămîna aceasta prin decizie a Parlamentului). Cetățenia moldovenească ar putea reprezenta o atracție pentru oamenii de afaceri ruși, deoarece Chișinăul are unu regim fără vize cu Uniunea Europeană.

Și pentru că am început cu date despre vin, să mai spunem că Dodon i-a oferit lui Putin mai multe zeci de sticle cu vin de Cricova. ”V-am adus un cadou. Aveți propria colecție la Cricova încă din 2002-2003”, a spus președintele moldovean.

Foto: Jason Blackeye / Unsplash

Bulgaria. Alegeri & Incertitudini

Pe 26 martie sunt alegeri anticipate în Bulgaria, iar semnele de întrebare despre cine va fi partidul cîștigător rămîn parcă mai mari ca oricînd. Ultimele sondaje de opinie arată că cinci partide și coaliții vor trece cu certitudine pragul de 4% pentru a intra în parlament. Astfel, cele mai multe voturi ar obține Partidul Socialist Bulgar și formațiunea conservatoare GERB, fiecare creditată cu circa 31% din voturi.  Ar urma Patrioții Uniți – aproape 10%, partidul minorității turce Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți — 8,5% și partidul Volia (al omului de afaceri Veselin Mareșki, un soi de Trump autohton) — 5,3%. Ar mai avea șanse și coalițiile Blocul reformator-Vocea poporului și ABV-Mișcarea 21, ambele cotate cu aproape 4%.

Cu certitudine, în urma alegerilor va trebui să se constituie o nouă coaliție, în care un rol important îl vor juca naționaliști de la alianța Patrioții Uniți. Nu vor fi însă schimbări în ceea ce privește politicile europene și de securitate ale Bulgariei (detalii aici).

Pentru a înțelege contextul actualei situații să amintim că fostul premier Boiko Borisov și-a anunțat demisia pe 16 noiembrie 2016, în urma înfrîngerii candidatului partidului său, GERB, în fața lui Rumen Radev la alegerile prezidențiale. În condițiile în care niciuna din formațiunile parlamentare nu a dorit să încerce formarea unei noi majorități, președintele a dizolvat Adunarea Națională și a convocat alegeri anticipate. Acesta va fi cel de-al treilea scrutin legislativ anticipat convocat în Bulgaria începînd din 2009.

Revenind la actualul scrutin electoral, să mai consemnăm tensiunea existentă între Sofia și Ankara, în condițiile în care oficiali bulgari au acuzat Turcia de intenția de a influența alegerile anticipate în favoarea unui anumit partid politic care-i reprezintă pe etnicii turci. Săptămîna trecută, guvernul l-a convocat pe ambasadorul Turciei la Sofia, Suleyman Gokce, după informații potrivit cărora un ministru turc a făcut campanie la Istanbul, unde trăiesc numeroși bulgari, pentru DOST, o nouă formațiune pro-turcă din Bulgaria. ”Este adevărat că există o anumită tensiune, însă luăm măsuri pentru ca acest lucru să nu mai continue”, a declarat premierul interimar bulgar Ognian Ghergikov.

Turcia. Pedeapsa cu moartea & UE

Am mai scris despre derivele autoritariste ale Turciei și despre consecințele referendumului din 16 aprilie, care își propune conferirea de puteri sporite pentru președintele Recep Tayyip Erdogan. Tot legat de viitorul referendum, o altă chestiune sensibilă e posibila reintroducere a pedepsei cu moartea, în Turcia. Erdogan a declarat sîmbătă că se așteaptă ca Parlamentul să aprobe acest lucru, imediat după referendum, ca o modalitate de a stopa terorismul și acțiunile anti-statale.

„Familiile martirilor, familiile eroilor noștri nu trebuie să fie îngrijorate. Cred că, dacă Dumnezeu vrea, Parlamentul va face ce este necesar după 16 aprilie în legătură cu dorința voastră privind pedeapsa capitală”, a declarat Erdogan, într-un discurs pronunțat la Canakkale, în nord-vestul țării. Semnătura sa este necesară pentru a valida un astfel de proiect de lege al Parlamentului și Erdogan a declarat că va aproba textul „fără ezitare”.

Pedeapsa capitală a fost abolită în 2004 ca parte a candidaturii Ankarei la aderarea la Uniunea Europeană și reintroducerea sa va marca sfîrșitul negocierilor. „Dacă pedeapsa cu moartea este reintrodusă în Turcia, aceasta va duce la sfîrșitul negocierilor de aderare” cu această țară, a declarat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în ediția de duminică a ziarului Bild.

Rusia. Militar & Marea Neagră

Moscova intenționează să relocheze pînă la sfîrșitul anului în curs trei submarine din proiectul „Varșavianka”, aflate în prezent în dotarea Flotei ruse din Marea Baltică, capabile să transporte rachete de croazieră, relatează agenția de presă ucraineană Unian, citată de Agerpres.

Submarinele ar urma să ajungă în Marea Neagră, conform purtătorului de cuvînt al Flotei ruse din Marea Neagră, căpitanul de rangul I Viaceslav Truhaciov.

La ora actuală, potrivit responsabilului rus, Flota Rusiei din Marea Neagră (cu baza în Sevastopol/Crimeea) este completată cu submarine cu propulsie diesel-electrică din proiectul 636.3, echipate cu rachete de croazieră de tipul „Kalibr”, similare rachetelor de croazieră americane Tomahawk.

Trei submarine din acest proiect, supranumite și „găuri negre în ocean”, deoarece sunt aproape nedetectabile — „Novorossiisk”, „Rostov-pe-Don” și „Stary Oskol” — se află deja în Marea Neagră. Pînă la sfîrșitul anului 2017 este așteptată sosirea a încă trei submarine similare — „Krasnodar”, „Kolpino” și „Veliki Novgorod”.

Submarinele din proiectul 636.3 sunt dificil de reperat datorită zgomotului redus în deplasare, fiind capabile în același timp să asigure detectarea proactivă a unor nave inamice la distanță mare și atacarea lor cu rachete de croaziera antinavale.

Sinopsis

Informație și analiză din regiunea țărilor riverane Mării Negre și a Balcanilor.

SHOWHIDE Comment (1)

Leave a Reply

Your email address will not be published.